marți, 17 martie 2009

Magnetismul faptelor frumoase

Astazi vreau sa va prezint un alt gest frumos din timpul derularii concursului...am primit, hai sa folosesc un cuvant la indemana, o sponsorizare, pentru concursurile viitoare....ea vine cu generozitatea din partea unui alt blogger, DoarATAT, ce ne va pune la dispozitie carti din biblioteca personala...ii multumesc si sper ca fiecare viitor concurs sa va stranga in numar cat mai mare...

Incerc sa va bucur ziua, cu transcrierea unui alt fragment din cartea ce isi asteapta cititorul aici:

Neputinta si putere

Puterea Mea intru slabiciune se desavarseste.

(II Corinteni 2,19)

"Cand ne credem puternici, atunci suntem mai slabi ca oricand, pentruc a, bizuindu-ne doar pe noi nu cerem ajutor de Sus. Dar atunci cand recunoastem a fi slabi si neputinciosi, incapabili de a lupta, nepriceputi in a lucra, atunci suntem puternici prin acea putere care "intru slabiciune se desavarseste". Suntem cu adevarat puternici, fiindca ne adresam lui Dumnezeu, ne rugam pentru ajutorul Sau, pe care El nu ni-l refuza niciodata. Dar -vai!- deseori, sub pretextul slabiciunii si nepriceperii, cautam sa ne sustragem de la treburile pe care suntem datori sa le facem. Considerandu-ne incapabili pentru o munca utila, preferam sa trandavim. N-ar fi mai bine sa ne trecem tot lucrul nostru in mainile Domnului, Care ne va indrepta cusururile, ne va face sa ne intremam si sa ne refacem, sa ne patrundem de putere Lui? El poate savarsi in fiecare clipa aceasta minune, fiindca "puterea Sa intru slabiciune se desavarseste". Cu nemarginita Sa intelepciune poate sa preschimbe incapacitatea noastra omeneasca. Apostolul Pavel a inteles in profunzime aceasta idee, atunci cand a spus ca se bucura de slabiciunile sale, simtind ca in el poate salaslui puterea lui Dumnezeusi, de aceea, "in stramtorari pentru Hristos(...), cand sunt slab, atunci sunt tare. (cf. II Corinteni 12,10)"
(ziua de 28 aprilie din Fiecare zi un dar al lui DUMNEZEU, Editura Sophia, 2008)

3 comentarii:

Amalia spunea...

In fata Lui Dumnezeu e nevoie de smerenie. Smerenia ne ajuta sa vedem cat suntem de mici, de pacatosi si cat de multa nevoie avem de mila Domnului. In smerenie vom reusi sa inaintam pe calea care duce la cer si rugaciunile ne vor fi primite. Mie mi-e tare tare draga rugaciunea Sf. Ierarh Filaret al Moscovei pe care o zic in fiecare zi in acest post (cu siguranta o stii).

adriana spunea...

Amalia, nu o stiu...poti sa mi-o trimiti..referitor la smerenie, am cuitit acum cateva zile ceva convingator, consemnat de Natalia; imediat ce gasesc revin cu link-ul

adriana spunea...

"Nu aţi citit oare despre cel ce se pocăia, căruia cineva i-a cerut să strivească un vierme, iar el a răspuns: „Cum voi strivi ceva mai curat decât mine?”

sa citesti tot articolul
http://apostolatintarafagarasului.blogspot.com/2009/03/trepte-spre-mantuire.html