vineri, 10 aprilie 2009

Maratonul rugaciunii


Bucura-te...cu acest salut au intampinat-o pe Maica Domnului crestinii care au participat vinerea trecuta la Denie.

Bucurati-va pentru tot ce aveti...poate am fi auzit-o pe Maica Domnului ca ne spune, daca am fi avut mai multa credinta...

Bucurie vreau si eu sa aduca tuturor participantilor, acest nou concurs de daruri, lansat in data de 6 aprilie aici ...dar nu numai lor...asadar va invit ca pana la Inaltare, sa continuam acest salut, inceput cu evlavie vinerea trecuta, printr-un maraton de rugaciune...sunt convinsa ca la final vom ajunge sa intelegem cum este posibil ca rugaciunea sa faca minuni...

Etapele maratonului

  • vineri 10 aprilie - miercuri 15 aprilie (ora 18) Acatistul Maicii Domnului, pe care il gasiti aici
  • miercuri 15 aprilie (ora 18) - sambata 18 aprilie Acatistul Domnului nostru Iisus Hristos, pe care il gasiti aici (audio)
  • duminica 19 aprilie pana la Inaltare, Acatistul Invierii, pe care il gasiti aici.

Pe parcursul acestui maraton, se vor acorda daruri simbolice
:

-o icoana sfintita a Maicii Domnului (in Saptamana Luminata)
-o carte "Viata Maicii Domnului" de Protos. Nicodim Mandita (21 mai )
-alta carte, deja cunoscuta:"Fiecare zi un dar al lui Dumnezeu" (Inaltare)

Conditii de participare
  • lasati un comentariu si daca vreti sa participati la acest maraton de rugaciune, mentionati pentru cine/ce vreti sa va rugati;
  • cititi zilnic (dupa putere) in intregime sau macar fragmentat Acatistele propuse.

Zilnic, aici voi updata pentru cine/ce ne rugam

Eu ma rog pentru familia mea...pentru Xenia, Maria, Ecaterina, Irina, Anastasia, Maria, Ioan, Mihai, Dimitrie, Luca, Ioan, Casian, Ioan, Dimitrie, Teodora si multi alti copii care s-ar putea sa isi piarda invatatorul...pentru duhovnicul nostru si familia sa...pentru prietenii cunoscuti si necunoscuti...pentru IHTIS....altfel spus... pentru toata lumea...

Sorin M: .Doamne, ocroteste-i pe romani!

Tinna: as vrea sa pomeniti aici si pe fetita mea Stefana si pe mine Parmena (asa ma cheama) pentru sotul meu Cristian, Stefan, Ileana, Emilia, Miruna, pentru Alina sa-i dea Dumnezeu un copil, pentru cei din inchisori, spitale, pentru mamele care nasc sau care au copii bolnavi, pentru toti care fac bine, pentru mai multa intelepciune, pentru tot poporul roman, pentru toata lumea, sa ne rugam pentru toata suflarea omeneasca.

Nu cred ca este cineva care sa nu aiba nevoie de rugaciune, la fel cum nu cred ca este cineva care s-a adresat prin rugaciune Maicii Domnului si sa nu fi fost acoperit, indrumat si salvat prin dragostea Sa...ce rugaciune poate fi mai bine placuta Fiului, decat cea catre Maica Sa?

De ce va propun acest maraton

Pentru ca am citit in urma cu cateva zile ceva ce mi s-a parut foarte adevarat (citez din memorie): "cerem sa auzim numai cuvintele predicilor dar am uitat sa ne mai rugam".

Pentru ca am simtit, de nenumarate ori, cum m-a salvat rugaciunea si in special rugaciunea colectiva...ultima data a fost in data de 28 octombrie 2008...imi doream foarte mult sa ajung sa ma inchin la moastele Sfantului Apostol Pavel, pentru care nutresc o mare recunostinta si dragoste...dar cum doritorii erau foarte numerosi pe Dealul Patriarhiei iar orele in care puteam sa lipsesc de acasa erau foarte putine...m-am limitat doar a ma inchina si ruga zilnic, de la distanta......in data de 27 seara, initial m-am gandit sa stau peste noapte, cand urmau sa fie mai putini pelerini...dar mi-au venit in minte cuvintele Sfantului despre dragoste...si cum hotararea mea ar fi adus neliniste si ingrijorare in familie, mi-am zis ca cel putin intentia mea va fi primita Dumnezeu stiind motivele pentru care nu am stat la rand cu ceilalti pelerini...
...impacata cu acest gand, am decis sa fac un efort in dimineata zilei de 28 octombrie, cand impreuna cu o prietena mai inteleapta am ajuns la poalele Dealului Patriarhiei in jurul orei 5,30...unde am vazut un grup mic de oameni ...initial m-am bucurat, nerealizand ca daca sunt asa de putini aici jos, inseamna ca ...accesul era interzis...jandarmii explicau ca racla a fost deschisa pana la ultimul pelerin...si cum dupa ora 3 nu a mai venit nimeni...s-a hotarat sa se finalizeze pelerinajul...

...ceea ce am simtit in acele momente, cred ca se poate compara cu ce au simtit cele cinci fecioare neintelepte din pilda evanghelica...un mare regret....

Prietena mea a hotarat sa se duca la biserica noastra, unde tocmai incepea Utrenia...eu am ramas pe ganduri...impreuna cu ceilalti pelerini intarziati ca si mine...pana cand, o fata, Maria, care vine ocazional si la biserica noastra, a zis foarte calma: "Principal este sa nu plecam....la opt sigur ne vor lasa sa-l vedem"...in masa aceea de oameni, unde fiecare isi dadea cu parerea mai calm sau mai putin calm, fata asta mi s-a parut ca spune ceva de mult bun simt...si mi-am zis ca toate sunt de la Domnul...asa ca decat sa stau si sa ma lamentez, mai bine ma duc si eu la Utrenie, mai ales ca biserica era foarte aproape...

...in biserica m-am rugat la moastele Sfantului Ioan Gura de Aur, stiind cat de mult l-a iubit si acesta pe Sfantul Apostol Pavel, sa il roage pe Bunul Dumnezeu sa ne permita si noua sa ne inchinam la moastele Sfantului....dupa slujba, prietena mea mi-a spus ca s-a rugat si ea Sfantului Ioan Gura de Aur....cu binecuvantare de la parintele am plecat spre Deal...unde lumea se grabea catre Sfintele moaste...imi era asa teama sa nu se inchida, incat am urcat in fuga iar bucuria pe care am simtit-o in fata raclei nu se poate descrie in cuvinte...

...multa vreme, mandra, mi-am zis ca Dumnezeu mi-a auzit rugaciunea...pana intr-o zi cand mi-am amintit ca nu am fost singura care m-am rugat...pe langa prietena mea, sunt convinsa ca si cei ramasi la poalele Dealului s-au rugat pentru reusita.

Dea Domnul, ca zilnic sa spunem cu bucurie, la fel cum se repeta pe parcursul Acatistului:

"Apărătoare Doamnă, pentru biruintă multumiri, izbăvindu-ne din nevoi aducem tie, Născătoare de Dumnezeu, noi, robii tăi. Ci ca, ceea ce ai stăpânire nebiruită, slobozeste-ne din toate nevoile, ca să-ti cântăm tie: Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!"

14 comentarii:

Sorin M. spunea...

In aceste momente grele pentru fratii mei de dincolo de Prut, uit toate problemele mele si ii aduc doar pe ei inaintea Domnului. Noi ne vom bucura de Sfintele Florii, ei nu...noi vom canta Hristos a inviat si ne vom bucura apoi de masa imbelsugata de paste, ei, vor canta si ei dar cu ganul la cei dragi inchisi de comunisti...Pentru acestia ma voi ruga...Doamne, ocroteste-i pe romani!

Anonim spunea...

eu ma voi ruga in aceasta saptamana singura[din pacarte] in functie programul copilei,dar sper sa ma ajute Dumnezeu sa imi dau silinta mai bine,as vrea sa pomeniti aici si pe fetita mea Stefana,si pe mine Parmena [asa ma cheama],pentru sotul meu Cristian,Stefan,Ileana,Emilia,Miruna,pentru Alina sa-i dea Dumnezeu un copil,pentru cei din inchisori,spitale,pentru mamele care nasc sau care au copii bolnavi,pentru toti care fac bine ,pentru mai multa intelepciune,pentru tot poporul roman,pentru toata lumea, sa ne rugam pentru toata suflarea omeneasca [Amalia sa ma ierti ca am scris atata]tinna.

DIACON CAZACU GHEORGHE spunea...

Domnul Sa va intareasca Sora si sa va Bineuvinteze , pentru Todeauna , Sa aveti numai fericire si bucurii in familie , domnul sa fie cu dvs. Doamne Ajuta!

Diacon Cazacu Gheorghe.

Dana spunea...

Minunata idee, acest maraton al rugaciunii! Sa ne rugam pentru fratii nostri din Basarabia, pentru toti cei bolnavi (cazurile concrete de solicitare ajutor de pe bloguri: Corina, Cosmin, Andrada, Teodora, Stefanut, Robert Iulian si toti ceilalti al caror nume nu-l mai tin minte).

Anonim spunea...

eu vreau sa ma rog pentru sanatatea lui calin sa poata vorbi, si pentru sanatatea , ingelegere intre ei si fericirea copiilor mei, a fratilor sicumnatelor melei si familiile lor si nu in ultimul rand pentru ptrieteni mei.sa-i si multumesc lui Dumnezeu pentru puterea pe care mi-a dat-o sa trec peste cele mai dureroase intamplari din viata mea

Amalia spunea...

Impreuna rugatori in aceasta saptamana a Patimilor sa fim cu totii in primul rand pentru romanii din Basarabia care sufera, pentru copiii si familiile care au nevoie de ajutor si mangaiere, pentru toti prietenii si cunoscutii si pentru cei care nu au pe nimeni ca sa se roage pentru ei. Nu in ultimul rand pentru familia mea: Radu, Raul, Dan, Ileana, Elisabeta. Doamne ajuta tuturor!

darry.anna spunea...

Nu mai tin minte exact unde am auzit:,,atunci cand te rogi Lui Dumnezeu sa o faci ca si cum Dumnezeu ti-a indeplinit rugaciunea,,
Am sa ma rog pentru cei din familia mea,pentru alte persoane dragi.Va rog sa va rugati si pentru colega mea Maria,fffff bolnava,mama singura a unei fete admirabile,Medeea.
Doamne ajuta-ne si ocroteste-ne pe noi!

ela spunea...

Ma rog pentru familia mea si pentru sufletul mamei mele, ma rog la Domnul sa-mi dea putere sa-i pot bucura pe cei din jur sa le pot alina suferinta. Ma rog la Bunul Dumnezeu sa ne faca mai buni, mai ingaduitori, sa iertam din tot sufletul. Sa aveti putere si binecuvantare!

Mariana spunea...

Dragă Adriana, e Vinerea Mare şi vin cu câteva gânduri, poate mai poetice, dar sincere, că până la urmă, ce e poezia dacă nu sinceritatea inimii îmbrăcată în cuvinte...

,,Ecouri...în Vinerea Marii Iubiri...a Iubirii necondiţionate...

Astăzi, Iubirea are culoarea jertfirii...
Astăzi, Jertfa are culoarea iubirii...

Pe un loc înalt, cel mai înalt, Iubirea îşi desface braţele
pentru cea mai largă îmbrăţişare...
şi cea mai caldă...şi cea mai înlăcrimată!...
Îmbrăţişarea care schimbă vieţi...pe totdeauna...

Astăzi Cuvântul tace...doar câte o şoaptă de iubire se aude...,,Tată, iartă-i că nu ştiu ce fac!"...
Astăzi Cuvântul tace...dar STRIGĂ IUBIREA RĂSTIGNITĂ...
strigă atât de puternic încât ecoul acesta răsună repetat în inimile golite de ,,eu"...pentru o umplere cu Hristos...

Astăzi vreau să învăţ să tac, pentru că vreau, Doamne, să vorbeşti Tu...doar Tu...doar Tu să foloseşti inima mea şi gura mea din clipa în care le vei înnoi după chipul Iubirii Tale Sfinte... pe totdeauna...

Fără Tine, cuvintele mele sunt slabe...şi goale...şi triste...

Doar ecoul Cuvintelor Tale vor mai răzbate lin, ca o adiere divină...de la o inimă la alta...inimi însetate de Lumină, mergând prin ,,noapte", căutând Lumina...urcând Calvarul împreună...aşteptând INVIEREA...

...şi dacă azi ar trebui să spun ceva, aş vrea să spun:
,,Te iubesc , Doamne, şi îţi mulţumesc! Te iubesc, soţul meu, şi copilul meu!...Te iubesc fratele meu şi sora mea!...Vă iubesc, prieteni ai mei!...Vă iubesc, vrăjmaşi ai mei, cu iubirea Lui...a mea e prea slabă...Vino , Doamne, în inima mea cu iubirea Ta sfântă!!! "
Bucuria şi lumina Învierii să îţi umple sufletul de cânt!

Sorin M. spunea...

„În ziua dintâi a săptămânii, Maria Magdalena s-a dus dis-de-dimineaţă la mormânt, pe când era încă întruneric; şi a văzut că piatra fusese luată de pe mormânt.”

„Hristos a înviat din morţi
- în cel dintâi ceas al zilei,
- în cea dintâi zi a săptămânii,
- în cel dintâi anotimp al anului.

Hristos, pârga celor adormiţi ( 1 Corinteni 15, 20 );
Hristos, Cel Dintâi ( 1 Corinteni 15, 23 );
Hristos, Capul Trupului, al Bisericii;
Hristos, Începutul;
Hristos, Primul născut dintre cei morţi;
Hristos, Care în toate lucrările trebuie să aibă întâietate ( Coloseni 1, 18);
Hristos, Domnul împăraţilor pământului ( Apocalipsa 1, 5 );
Hristos, în Numele Căruia trebuie să se plece orice genunchi al celor din ceruri, de pe pământ şi de sub pământ ( Filipeni 2, 10 )
Hristos, Care ne iubeşte, Care ne-a spălat de păcatele noastre cu Sângele Său, Care a făcut din noi o împărăţie de preoţi pentru Dumnezeu, Tatăl Lui, şi Căruia I se cuvine slava şi puterea în vecii vecilor. Amin.
Hristos acesta, Hristos cel ce fusese răstignit, batjocorit, dispreţuit, părăsit, mort şi îngropat pentru păcatele noastre. Da, Hristos acesta a înviat. Slavă învierii Lui!...
Acum, după ce Hristos – Garantul tuturor strălucitelor făgăduinţe – a înviat, noi, care credem în El şi în Cuvântul Său care este Adevărul, nu mai avem voie să ne îndoim de nimic. Avem poruncă nu numai să nu ne temem şi să nu ne îndoim niciodată şi întru nimic – ci să îndrăznim totul. Şi să ne bizuim deplin: Hristos a înviat şi El e viu în vecii vecilor, pentru a garanra totul pentru noi.” (Traian Dorz)
Învierea Domnului este şi învierea noastră, este sfârşitul şi cununa Evangheliei Domnului Iisus. Dacă Hristos n-ar fi murit şi înviat pentru noi, zadarnică ar fi fost credinţa noastră, speranţa şi viaţa noastră, căci fără Înviere, moartea şi păcatul nu pot fi biruite. Învierea Domnului a avut marele şi negrăitul efect de salvare a tuturor credincioşilor, de trezire a întregii lumi din moartea păcatului, de chemare a oamenilor din moarte la viaţă ( Ioan 3,14; Ioan 11,25), ajutaţi de lumina Evangheliei Sale şi de harul Sfintelor Taine. Prin Înviere, Mântuitorul nostru Iisus Hristos a devenit începătorul învierii celor adormiţi ( 1 Corinteni 15,20), adică a învierii generale a trupurilor la sfârşitul veacului. De aceea, El este numit Cel întâi născut din morţi ( Coloseni 1,18; Romani 8,29).
Iar despre învierea sufletească, adică învierea omului din păcat, trebuie să ştim că aceasta este mai mare decât învierea din morţi. Această înviere tainică în duh se săvârşeşte în cei credincioşi prin învăţătura Evangheliei, prin harul Sfintelor Taine şi prin faptele bune, dar mai ales prin Sfântul Botez, prin care murim şi înviem tainic cu Hristos ( Romani 6,2-8; Efeseni 2,1-6; Coloseni 2,13; 3,1-3). Fără această înviere duhovnicească, adică fără pocăinţă, nimeni dintre noi nu se poate mântui.
O asemenea înviere tainică prin moartea păcatului, vedem în pilda fiului risipitor, când zice: trebuie să ne veselim şi să ne bucuăm, căci fratele tău acesta mort era şi a înviat, pierdut era şi s-a aflat ( Luca 15,32). Învierea tainică din moartea păcatului numai Dumnzeu o poate cunoaşte cu adevărat, deoarece El este acela care cercetează inimile tuturor oamenilor ( Psalmul 7,9). Prin învierea tainică şi duhovnicească, omul, încă fiind viu cu trupul, trăieşte o înviere a sufletului său prin harul şi puterea lui Dumnezeu. În acest fel, el trăieşte în Dumnezeu şi Dumnezeu trăieşte în el şi poate spune ca marele Apostol Pavel: Nu mai trăiesc eu, ci Hristos trăieşte în mine ( Galateni 2,20; 2 Corinteni 5,15). O, de ne-ar da preabunul Dumnezeu la toţi cei binecredincioşi o asemenea înviere tainică, prin care vom putea trăi cu Domnul în bucuria învierii veşnice!
Astăzi sunt Sfintele Paşti! Astăzi a înviat Hristos din morţi şi ne-a izbăvit de moarte, de robia păcatului şi de osânda iadului.
Astăzi iadul a fost golit şi raiul s-a deschis. Astăzi îngerii cântă împreună cu oamenii biruinţa vieţii asupra morţii. Astăzi şi noi cu toţii să ne veselim împreună cu Biserica lui Hristos că nu mai suntem sub legăturile morţii şi ale întunericului. Să lepădăm, aşadar, întristarea şi răutatea şi grijile cele trecătoare, că Iisus Hristos a înnoit lumea prin Înviere.
Deci să ne bucurăm, mulţumind lui Dumnezeu că ne-a învrednicit să ajungem şi anul acesta Sfintele Paşti şi să cântăm împreună frumoasa cântare:
„Ziua Învierii şi să ne luminăm cu prăznuirea şi unul pe altul să ne îmbrăţişăm şi să zicem fraţilor şi celor ce ne urăsc pe noi, să iertăm toate pentru Înviere şi aşa să strigăm: «Hristos a înviat din morţi, cu moartea pe moarte călcând şi celor din morminte viaţă dăruindu-le!»”.
Hristos a înviat !
Sărbători fericite !

Mariana spunea...

Frânturi de gânduri, de simţăminte în zi de Paşte...

Poate că întristaţi de vinovăţia răstignirii, stăteam în ,,grădină”, cu gândul la mormânt, lăsând ca Cerul să-şi plângă roua peste lacrimile noastre...
Domnul ne-a găsit acolo...Ne-a rostit numele cu atâta duioşie...
Atunci am înţeles minunea şi am zâmbit printre lacrimi...Şi am rostit şi noi atunci şi de atunci mereu: A ÎNVIAT HRISTOS!!! A înviat pentru ca tu şi eu să scuturăm de pe aripile sufletului nostru praful întunericului morţii...
A înviat pentru ca să ne umplem aripile fiinţei noastre înnoite cu praf de stele şi de soare, de LUMINĂ, de lumina Iubirii, pentru a alunga pentru totdeauna negura păcatului şi a tristeţii şi a neiubirii...
Să ne bucurăm cu o bucurie din Duhul Sfânt!
Să ducem vestea Învierii prin zâmbetul nostru, prin faptele iubirii noastre!...Prin faptele luminii primite din El, Cel Înviat şi înlăuntrul nostru...

HRISTOS A ÎNVIAT!

adriana spunea...

Adevarat a inviat! Paste Fericit, tuturor!

Anonim spunea...

Hristos a inviat Amalia ce mai faci?Mi-a fost dor de tine,pupici.Tinna.

DoarATAT spunea...

Hristos a Inviat !
Multumesc Sorin M. pentru :
"Hristos, Care în toate lucrările trebuie să aibă întâietate ( Coloseni 1, 18)", voi tine cont (si de truda ta) de acest sfat minunat, Domnul vrea sa ma ridice, cu ajutorul tau ! Dumnezeu sa te BineCuvanteze ! Dumnezeu sa-i BineCuvanteze pe toti truditorii pe CALEA Domnului ! Dumnezeu sa BineCuvanteze pe Adriana, autoarea acestui Blog !
ADEVARAT A INVIAT !!