marți, 26 mai 2009

Corespondenta cu deea 13

In urma unui comentariu postat cu ceva timp in urma, am primit un email care a generat o intrebare si automat un raspuns.

deea 13: buna seara....draga adriana ma impresioneaza blogul tau....are ceva special care imi atrage atentia.....eu ma numesc andreea,...am 19 ani si sunt o preoteasa in devenire....mi a placut ce ai zis despre preotese si din tot sufletul imi doresc si eu sa fiu un sprijin nu numai pentru sotul meu ci si pentru ceilalti....acum termin cls a 12- a....o sa dau la facultatea de psihologie, specilizarea psihopedagogie speciala.....vreau din inima sa ajut persoanele cu dizabilitati.....sincer nu stiu de ce iti spun toate acestea dar stiu ca vreau sa cunosc oameni CRESTINI, de la care pot invata ceva....sper ca vei citi acest mesaj si poate chiar vom pastra legatura.

adriana.dardindar
: Hristos a Inviat! Draga Andreea, iti multumesc mult pentru cuvintele frumoase si ma bucur ca mi-ai scris...iti doresc sa iti urmezi cu bucurie calea pe care ti-ai ales-o si sunt convinsa ca vom tine legatura...doar ne uneste aceeasi dorinta de a face bine...sunt in viteza acum...plec cu unchiul meu la policlinica...dar cand revin, iti trimit mailul cu povestile...sa le dai mai departe...pupici si Doamne ajuta!
Sa ai o saptamana plina numai de bucurie!

deea 13: adriana, am o nelamurire, sper sa nu te superi.......tu suferi de un handicap? asta am inteles eu....imi cer scuze daca te supara intrebarea

adriana.dardindar: nu ma supar....la un moment dat, vei primi si acest raspuns....esti o fata tare buna, daca ai citit printre randuri...ma implic in a-i ajuta pe cei cu dizabilitati pentru ca o ingrijesc pe matusa mea, care este paralizata si nici nu vorbeste.... am avut in copilarie reumatism articular acut (are mare legatura si cu inima)....si multe alte motive ma fac sa fiu atenta la ce se intampla in jurul meu si sa incerc sa demnstrez ca orice om, chiar daca aparent este altfel decat ceilalti are ceva ce il aseamana cu semenii lui...sufletul...si ca daca nu suntem atenti cum ne purtam cu sufletele noastre si cu cele ale semenilor nostri, savarsim un mare pacat...pentru care odata si odata sunt convinsa ca vom raspunde....cu mare drag, adriana
PS. nu m-a suparat intrebarea ta...chiar ma ajuta la postul de azi de pe blog
nu uitati sa votati povestile...Povestea fluturasului pentru inimile copiiilor....Cadouri care devin daruri; pentru persoanele cu handicap psihic....Time-is-money? pentru IHTIS.
.... ce fac cu ele, am scris aici http://adriana-dardindar.blogspot.com/2009/05/rezumat.html

Fug acum ...rutina zilnica incepe...ne revedem in pauza....peste 2 ore, sa va anunt cine a mai castigat un dar...pana atunci, cititi si votati....si nu uitati sa zambiti...de ce nu?!....astazi poate fi prima zi dintr-un lung sir de zile frumoase...pupici....

2 comentarii:

Anonim spunea...

Adriana iti doresc o saptamana frumoasa si spor in toate.pupici.tinna.

adriana spunea...

@Tinna, multumesc mult...sa fii atenta la cutia postala...