vineri, 12 iunie 2009

Sunt eu in masura sa dau sfaturi?

Am vazut ca ceea ce am scris la postul "Tu cum ti-ai intalnit perechea?" pe langa urarile de bine si alte povestiri a starnit si o mica "revolta"...le multumesc celor doua cititoare, care chiar daca nu au fost de acord cu mine, si-au exprimat parerea...asa se naste progresul...invatand unii de la altii...

...din aproape in aproape, cautand o rugaciune, mi-am amintit despre o carte, pe care eu am citit-o la putin timp dupa ce am stabilit sa ne casatorim...se numeste Cartea Nuntii, nu cea scrisa de Calinescu (pe aceasta am citit-o prin liceu) ci cea scrisa de Danion Vasile...am cumparat-o intr-o vineri, inainte de a merge la sluja Sfantului Maslu si pentru ca aveam de asteptat mai mult de 1 ora pana sa se deschida biserica, m-am sprijinit de o coloana si am citit...manac si plang, devenind pentru mine citeam si plangeam...plangeam eu, cea care vreme de 21 de ani, nu regretasem nimic din modul cum se derula convietuirea noastra, eu care ma simteam un om fericit...citeam o carte scrisa de cineva mult mai tanar decat mine si experimentam zicala ...invata "oul pe gaina"...

Dupa cum am povestit si alta data, dorinta de a sfinti relatia noastra prin casatorie am avut-o ascultand cu atentie tot ce am auzit in timpul slujbelor si in timpul petrecut la spovedanie, asadar aceasta carte nu a avut pentru mine un rol convingator, citind-o, doar mi-am dat seama ce pierdeam, daca ma incapatanam sa consider ca ceea ce fac e drept...e una din cartile pe care din cand in cand le rasfoiesc...acum dupa trei ani, nu face decat sa-mi rememoreze ziua nuntii noastre...cea mai frumoasa zi...e o carte care incepe cu o poveste ...povestea vulturilor aurii...si se termina cu rugaciuni folositoare (daca o cititi dupa ce ati cumparat-o)...daca o cititi de pe net, incepeti intai cu rugaciunile...drum bun in viata si lectura placuta...

PS. Am scris acest post, pentru ca am intalnit oameni, care in loc sa ceara un sfat de acolo de unde l-ar primi pe cel mai potrivit (duhovnic sau psiholog) fac gresala si se consulta cu cei care, din diferite motive sunt partinitori sau subiectivi, cu toate ca au intentii bune ...din pacate sfaturile lor nu fac decat sa inrautateasca situatia celor care le primesc...

Imi cerea una dintre cititoarele blogului, sa dau un sfat pentru oamenii singuri sau nefericiti...i-am raspuns indirect, invitand pe cei care suntem fericiti sa ne rugam si pentru ceilalti... celor care sunt singuri sau nefericiti, nu pot sa le spun decat sa reciteasca paragraful de mai sus...duhovnicul sau psihologul... si odata ce acestia le-au dat un sfat, sa-l si urmeze...

Cartea Nuntii o gasiti aici http://www.sfaturiortodoxe.ro/nunta/povestea-vulturilor-aurii-nunta-casatorie-familie-sex-pereche.htm

2 comentarii:

Anonim spunea...

si eu am aceasta carte...mi-a placut,de fapt este unul din scriitorii mei favoriti...tinna.

miki spunea...

cred ca toti cei ce au o oarecare experienta de viata pot da un sfat daca le este cerut, dar alegerea este numai a celui ce a cerut sfatul.abia astept sa citesc cartea