miercuri, 29 iulie 2009

Nu sunt smochini neroditori

Un gutui, un piersic, un corcodus, un pom care face niste casute fistichii acum si ruginii in toamna, lilieci albi si mov, un pui de gutui...gutuiul si piersicul au deja fructe...liliacul ne-a inmiresmat si incantat privirea in toata perioada Pascala...trandafiri albi...iedera...Mana Maicii Domnului...bujori...flux mov...o gradina in spatele blocului...o perioada de reamenajare a spatiului verde...se schimba fata cartierelor...tot respectul pentru aceasta actiune...nu inteleg insa, de ce trebuie sa fie nevoie de urlete si amenintari ca sa impiedici moartea tuturor acelor pomi insirati la inceputul postarii....m-am gandit ca poate peiasul se vede mai clar de la etaj decat din cabina excavatorului pornit, pe distrugere, inainte...am uitat sa va amintesc teiul, dar acesta fiind imens, scapa tavalugului...ceilalti pomi, mai plapanzi in comparatie cu teiul, dar destul de mari ca sa fie vizibili si sa nu fie confundati cu buruienile, urmau sa fie distrusi.

Intelegeam, iertam, ma consolam dar nu eram de acord (si ce daca?!) in cazul in care invazia avea ca scop construirea unei parcari...Slava Domnului ca nu e asa....dar cand la final rezultatul este tot spatiul verde, nu inteleg de ce trebuie distrus ceva ce exista...acum, e pauza de masa...dar imediat ce auzim motorul excavatorului, stam cu ochii pe ei...nu imi place sa ridic glasul, dar pentru pomii din spatele blocului sunt in stare sa urlu...imediat o sa descarc si pozele, sa vedeti ca am dreptate...pomii nostri, la fel ca si oamenii au nevoie de rugaminti si rugaciuni atunci cand rugamintile adresate oamenilor nu fac fata...am convingerea ca vor scapa de la destelenire cu totii pentru ca ii acopera Acoperamantul Maicii Domnului...am rugat-o chiar azi...sper ca mereu sa pot spune ca avem in dreptul balconului un gutui, un piersic, un corcodus, un pom care face niste casute fistichii acum si ruginii in toamna, lilieci albi si mov, un pui de gutui...trandafiri albi...iedera...Mana Maicii Domnului...bujori...flux mov...nu vreau doar sa imi amintesc, uitandu-ma la poze, ca am avut candva, o gradina, ca o livada, in spatele blocului...ceea ce imi doresc mie, va doresc tuturor...pomi multi in jurul locuintei, chiar daca stati la bloc...ssst...stiti ce bucuroase sunt pasarele?...chiar acum le aud cum ciripesc fericite ca nu si-au pierdut locurile de joaca...fug, pe balcon...pauza de masa a luat sfarsit...fug sa-mi apar pomii

2 comentarii:

Dilimache spunea...

Of Adriana, ce or avea oamenii astia in capsor, pai dupa ce peste tot de bate apa-n piua cu salvarea spatiilor verzi si crearea altora noi, acum taiem copaci asa pe furis?
Primele saseranduri mi-au adus in nari o mireasma minunata, pe piele racoarea umbrei copacilor vara, iar in urechi fosnetul unic al frunzelor. Sper ca utilajele acelea de omorat trunchiuri sa fuga si arborii sa traiasca pana la adanci batraneti... ma uit numai la ciresul din fata ferestrei, de mica il stiu si acum s-a uscat, rodeste foarte putin, imi amintesc cum intindeam mana si mancam cirese, cred c-as innebuni sa vina cineva sa mi-l taie...
Succes si sa ne spui cum ai salvat gradina!

adriana spunea...

@Dili...am avut si noi un cires...era ft aproape de bloc si cand s-a uscat l-au taiat...a ramas un butuc si acum vad ca are lastari

echipa de soc si-a continuat activitatea dupa pranz pe partea cealalta a blocului...sper sa ne ramana pomii...