miercuri, 5 august 2009

Am fost odata grasa

Nu tare demult...prima data, imediat dupa ce am implinit 30 de ani...un fel de bonus pe care nu mi-l doream...am stat asa vreo 2 ani si pe urma, brusc intr-o dimineata, cand alergam dupa autobuz si inima imi bubuia, m-am hotarat sa fac ceva: m-am apucat de citit si calculat...cantaream si socoteam caloriile...faceam zilnic exercitii de aritmetica si de gimnastica si la final rezultatul a fost pe masura efortului...cam 10 kg pierdute...am pierdut kilogramele dar odata cu ele nu am pierdut si amintirile legate de tachinari...dupa cum bine stim cu totii, oamenii grasuti sunt mereu tinta micilor rautati...sa nu credeti ca eu am scapat de ele.

Am stat supla cam 2 ani, dupa care incet -incet am uitat cum era cand eram grasa si se pare ca am vrut sa-mi reamintesc...pe nesimtite, ce am pierdut a revenit, ba chiar mai darnic si uite asa cantarul arata 76 kg...la o inaltime de 1,65...grasa si frumoasa?...nu....grasa si mereu nervoasa...iar mici rautati...pana intr-o zi...alta carte...de data asta doar citit, masaj si mancat, fara socotit...regim disociat dupa reteta frantuzeasca...din februarie pana la sfarsitul lui iulie.

Perioada de regim a inclus si intreg postul Pastelui...era in 2004...la sfarsitul postului, dupa aproape 4 luni de regim din care 6 saptamani de post, pierdusem aproape 10 kg, cand mergeam imi venea sa topai...imi venea sa imbratisez toti oamenii iar cand am mancat pentru prima data icre (gata preparate, din comert) mi-a venit sa vars...intai am zis ca nu voi mai manca niciodata icre, decat daca sunt facute in casa....pe urma am fost foarte suparata, pentru ca sunt fan icre si imi era mai la indemana sa le cumpar gata facute decat sa le prepar...am continuat cu regimul ...am mai pierdut inca 6 kg si am uitat ce mi-am propus...din nou am mancat icre gata preparate...de fapt doar am gustat...dupa ce te dexintoxici, orice produs nenatural este oribil.

Mi-am adus aminte despre aceste doua etape din viata mea, pentru ca ieri ma tot intrebam de ce nu pot unii oameni sau de ce nu vor sa tina post...cand am deschis frigiderul si am vazut borcanul cu icre de crap, pe care vreau sa le pregatesc pentru maine, cand este dezlegare la peste, mi-am amintit gustul primelor icre de dupa regim...mi-am amintit ca a trebuit cu regret sa renunt la ceva ce imi placea foarte mult...mi-am amintit ca acel ceva care imi placea foarte mult avea un gust foarte bun, cand organismul meu era imbacsit cu tot felul de E-uri dar devenise oribil atunci cand scapasem de o parte din ele...

Nu sunt fumatoare, dar banuiesc ca asa simt si cei ce fumeaza atunci cand reusesc sa se lase de fumat...tigarile, alcoolul, mancarea de proasta calitate, filmele, cartile si muzica de calitate dubioasa, gandurile murdare...toate ne sunt pe plac, atata timp cat ne sunt insotitoare zilnice si de mult timp...au radacini adanci in noi si ne e greu sa le smulgem...buruieni care nu lasa loc cultivarii florilor inmiresmate si proaspete...e nevoie de multa rabdare si vointa dar in primul rand de dorinta de a scapa de ele...fara aceasta dorinta, oricat de multe exemple am avea si ori cat de mare ar fi dorinta celorlati, din pacate nu putem reusi.

Maine este Schimbarea la Fata a Domnului...daca ne dorim sa ne schimbam si noi, sa dam raul pe bine, uratul pe frumos, nelinistea pe liniste sunt convinsa ca un sincer: Ajuta-ma, Doamne!, ne va da impulsul si sustinerea de care avem nevoie pentru a ne debarasa de balastul din noi, de a ne intalni cu sufletele noastre si de a le recunoaste frumusetea...e o lucrare grea, dar merita incercata...trebuie doar sa va doriti aceasta schimbare.

6 comentarii:

CORA spunea...

Fix la inima vointei mele a mers materialul tau! Atat de tare imi doresc sa mai dau deoparte niste kilograme!!! Am dat vreo 12, dar parca mi-a disparut vointa aceea arzatoare! Si nu stiu cum sa o reactivez! Iar tu ma ajuti un pic cu ceea ce ai scris! De azi ma pun pe treaba! :) Sa stii ca, totusi, tin post ;) Cred ca postul il tin din alt soi de vointa...

adriana spunea...

te inteleg cu vointa disparuta...si eu treb sa dau acum jos vreo 6 kg si parca mi-a fost mai usor cand trebuia sa dau 16...dar sper ca acum , in post sa scap de vreo 2 si pe urma deja s-a creat obisnuinta si reiau regimul disociat...daca respecti ce scrie in carte nu i cum sa nu reusesti

mmary spunea...

Excelenta postare Adriana...sunt de acord cu tine in tot ceea ce spui...
eu de acum 4 ani,de cand eram insarcinata cu fetita am inceput sa simt tot ceea ce este artificial in alimente...

iar de cand am inceput sa parcurg Calea lui Isus simt tot ceea ce e artificial in oameni si a inceput sa doara tare tot ceea ce e altceva decat lumina ,iubire si puritate...

Dumnezeu sa te binecuvanteze !

adriana spunea...

@mmary...cand am scris oribil, nu am exagerat cu nimic...chiar e prea bland acest cuvant raportat la gustul acelor icre care numnai icre nu au in ele...de atunci ma mai uit si la ce contin alimentele pe care le cumpar

Mihaela Petrescu spunea...

"Sa ne intilnim cu sufletele noastre"..frumos spus!

adriana spunea...

@Mihaela draga, ca pe urma sa ne intalnim si cu sufletele celorlalti