marți, 1 septembrie 2009

Cel mai bun manual: Sfanta Scriptura

"Evanghelia Duminicii a XII-a după Rusalii (Tânărul cel bogat)

Matei 19, 16-26

În vremea aceea s-a apropiat de Iisus un tânăr oarecare şi I-a zis: Învăţătorule bun, ce să fac, ca să am viaţa veşnică? Iar El i-a zis: de ce-Mi spui bun? Nimeni nu este bun, decât numai singur Dumnezeu; iar dacă voieşti să intri în viaţa veşnică, păzeşte poruncile. Care, a zis el? Iisus i-a răspuns: să nu ucizi, să nu faci desfrânare, să nu furi, să nu fii martor mincinos; să cinsteşti pe tatăl şi pe mama ta şi să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi. Tânărul I-a zis: toate acestea le-am păzit din tinereţile mele; ce-mi mai lipseşte? Atunci Iisus i-a spus: dacă vrei să fii desăvârşit, du-te şi vinde-ţi averea ta, dă-o săracilor, şi vei avea comoară în cer; apoi vino şi-Mi urmează Mie. Tânărul însă, auzind cuvântul acesta, a plecat întristat, căci avea multe avuţii. Atunci a zis către ucenicii Săi: adevărat vă spun vouă că un bogat cu anevoie va intra în împărăţia cerurilor. Şi iarăşi vă spun că mai lesne este să treacă o cămilă prin urechile acului, decât să intre un bogat în împărăţia lui Dumnezeu. Ucenicii Lui, auzind aceasta, s-au tulburat foarte tare şi I-au zis: cine poate atunci să se mântuiască? Dar Iisus, privind la ei, le-a zis: la oameni aceasta este cu neputinţă, însă la Dumnezeu toate sunt cu putinţă."

Nu ne putem mântui numai prin evlavie, ci e nevoie şi de milostenie

Tot din Evanghelia acestei duminici mai aflăm un alt adevăr, deosebit de important: că nu este suficient să fii evlavios şi virtuos, nu e suficient să nu ucizi, să nu desfrânezi, să nu furi, să nu minţi, să nu înşeli, să nu mărturiseşti strâmb, adică nu este suficient să te abţii de la rău, ci trebuie să faci şi mult bine, ca să fii desăvârşit. Iar cel mai mare bine pe care-l putea săvârşi acest tânăr bogat era milostenia, ajutorarea săracilor. Tânărul din Evanghelie era un om evlavios şi moral, dar zgârcit. Bogatul evlavios şi corect din punct de vedere moral, era, totuşi, în adâncul inimii lui, un om iubitor de averi şi nemilostiv. Iar Mântuitorul îi spune că va fi desăvârşit când va fi milostiv şi darnic. Astfel, imediat se constată dificultatea tânărului de a se dezlipi de lucrurile limitate şi trecătoare, de a renunţa la cele pământeşti pentru a avea comoară cerească, adică de a renunţa la ceva pentru a se uni cu Cineva. Mântuitorul Iisus Hristos ne arată că nu ne putem mântui numai prin evlavie, dacă nu suntem şi milostivi, mai ales când dispunem de multe bunuri materiale. Când nu avem nici un bun material, milostenia noastră se arată prin cuvântul mângâietor, prin fapta şi sfătuirea bună, prin rugăciunea pentru altul, printr-o vorbă de încurajare, prin cuvântul de consolare, dar, când avem avuţii materiale, milostenia se arată mai ales prin ajutorarea săracilor. De aceea, Biserica nu a cultivat numai Liturghia, ci şi filantropia, ajutorarea celor nevoiaşi, atât duhovniceşte, cât şi material. Tânărul bogat primeşte sfatul de a renunţa la agonisirea sa materială, pentru a dobândi comoară spirituală în inima lui, căci toate cele materiale acumulate de noi sunt ameninţate de risipire, numai fapta bună are calitatea de a se imprima în sufletul nostru ca o lumină ce ne însoţeşte în veşnicie. „Invitaţie la o legătură de iubire veşnică cu Dumnezeu“ Sfatul Mântuitorului, dat tânărului bogat, de a renunţa la ceva, pentru a urma pe Cineva este o invitaţie la o legătură de iubire veşnică a omului cu Dumnezeu Cel bun, Care Şi-a arătat iubirea şi bunătatea Sa în Hristos Cel bun şi milostiv. De asemenea, în cuvintele Mântuitorului vedem şi o prefigurare a Bisericii. „Urmează Mie“ înseamnă: Fă-te ucenic al Meu! Intră în comuniune cu Mine şi în comunitatea celor care Mă urmează! Când îl cheamă pe tânăr să devină ucenic, de fapt îl îndeamnă să devină creştin, să intre în Biserica iubirii lui Hristos, în Biserica iubirii Preasfintei Treimi. Prin aceasta, noi vedem că Mântuitorul îl cheamă pe tânărul care gândea şi acţiona după legile Vechiului Testament să păşească în Noul Testament, să devină următor al Lui şi al Evangheliei Sale. Ca să fii desăvârşit trebuie să fii următor al lui Hristos, trebuie să fii milostiv sau darnic şi să cultivi legătura cu Hristos pentru că El, Dumnezeu-Omul, este, cu adevărat, bogăţia cea veşnică şi nesfârşită a slavei şi fericirii netrecătoare a Preasfintei Treimi. „Să dărâmăm idolii ascunşi în inima noastră“ În sfârşit, din această Evanghelie mai învăţăm că nu este uşoară schimbarea vieţii omului şi orientarea ei pe calea desăvârşirii, că fără luptă şi întristare nu este posibilă părăsirea căilor greşite. Foarte adesea ne întristăm când Hristos, prin Evanghelie, ne cheamă să ne schimbăm viaţa, să dărâmăm idolii ascunşi în inima noastră, adică patimi camuflate, şi să lăsăm să vină în locul lor iubirea şi lumina lui Hristos. Totuşi, toate sunt cu putinţă când căutăm sincer viaţa veşnică şi cerem ajutorul lui Dumnezeu. Să ne ajute Bunul Dumnezeu ca şi noi, cei ce ne aflăm în căutarea mântuirii, să putem împlini sfaturile cele bune ale lui Hristos-Dumnezeu, spre slava Preasfintei Treimi şi spre a noastră mântuire! Amin!

Intreg articolul este aici.

Niciun comentariu: