luni, 23 noiembrie 2009

Sa ne rugam pentru copiii bolnavi

Pentru prima data in cele 3 luni de cand ii vizitez pe copiii curajosi de la Budimex, sambata am plecat cu inima franta de la spital...Roberta, o fetita de 7 ani, pe care o vedeam pentru a doua oara, se lupta pentru viata...ce ii poti spune unei mamici care isi vede copilul suferind si in plus este si insarcinata?!...nu ii poti spune nimic...doar sa o imbratisezi si sa incerci sa o faci sa simta ca iti pasa...sa te rogi pe urma pentru ea si copil si sa te bucuri pe urma, a doua zi, cand auzi ca micuta este un pic mai bine...sa te rogi in continuare...mamica Robertei este fragila dar in acelasi timp puternica...de cum am vazut-o, cu baticul pe cap, cu chipul indurerat dar senin, am stiut ca in inima il poarta pe Dumnezeu. Am intrebat-o daca are nevoie de ceva...mi-a raspuns ca in starea in care este Roberta, ii ajung pampersii pe care ii are..nici nu stiti ce bucurie am simtit cand am citit mesajul postat de mamica lui Bogdan, la Lista de cumparaturi...Roberta are nevoie de pampersi ...cateva cuvinte, care ascund in spatele lor o mica imbunatatire si o mare speranta.

Cosmina si Fabian sunt la cura de citostatice...tristi...doar cate o mica placere: un ceai cald aromat (mama Cosminei mi-a spus ca dupa ceva timp, pentru prima data, a simtit si parfumul pliculetului de ceai...asta inseamna ca e mai bine cu sinusurile)...ce si-ar dori?!....o supa de legume (Cosmina) si o ciorbita cu morcov, patrunjel, leustean, paste si bors...fara carne...asta si-ar dori Fabian...sper sa reusesc sa ajung azi pe la ei.

Maria Narcisa, pleaca astazi si revine in decembrie...Bogdanel, Ovidiu si Gabriela erau cumintei in salon...se uitau la tv, la desene animate...le-am promis un sos bun cu copanele de pui...Alexandra era leganata pe picioare de catre bunica ei...Denis, pentru ca a fost operat, era la terapie intensiva...dormea si mamica lui multumea Domnului ca a trecut cu bine de acest hop.

Copiii si mamicile s-au bucurat de darurile primite...multumesc tuturor celor care le sunt alaturi. Sambata, acestia s-au numit Victoria, Alexandra, Mariana, Livia, Dan, Flori.

Ajunsa acasa, am realizat ca am uitat sa trec pe la etajul 2 sa vad daca Andra mai este la spital...stiam ca acum nu mai are nevoie de nimic, dar doream sa o mai vad.

Inchei, rugandu-va sa va rugati si pentru acesti copii curajosi.

Niciun comentariu: