sâmbătă, 28 februarie 2009

Felicitari

Am fost aseara la spectacolul pe care, de cateva zile, vi-l tot recomand. Cu toate ca am ajuns mai tarziu, mi-a facut placere sa ascult muzica populara de calitate, chiar daca nu sunt un fan al acestui gen.

Am ramas placut impresionata de interpreti ... au pus mult suflet in cantarea lor si au onorat publicul (nu prea numeros) cu o prestatie profesionala...felicitari...cat despre Michi...ce sa va spun...o admir din ce in ce mai mult...cati dintre noi reusesc sa adune intr-o seara de inceput de weekend, peste 60 de persoane sa le fie alaturi...de multe ori nu reusim sa ne vedem nici cu familia sau cu prietenii...

...despre spectacol, va invit sa cititi ce scrie chiar Michi aici...si poate ne gandim impreuna cum sa o ajutam sa-si duca visul mai departe...seara de ieri a fost o mica treapta...sunt convinsa ca impreuna putem sa construim intreaga scara. Doamne ajuta!

E sambata...va recomand alt blog

Pentru ca inca se mai mananca lapte, branza, unt, oua, iaurt, va propun o placinta de sezon. Nu este greu de facut si bine ar fi sa faceti doua portii, ca sa nu patiti ca mine...am facut-o ieri dar a fost batalie pe ea...asa ca fug sa mai cumpar iaurt si sa repet actiunea.

Ingrediente (pentru o tava)

1 pachet foi de placinta
1 kg iaurt
8 oua
350 gr zahar
zahar vanilat pentru pudrat
stafide
putin ulei pentru uns tava

Mod de preparare

Se bat 7 oua cu zaharul, se adauga zaharul vanilat si iaurtul;

Intr-o tava cu peretii mai inalti, unsa cu ulei, se asaza 3-4 foi unse cu ulei intre ele, se toarna un strat de umplutura gros cam de 1-2 cm, se presara stafide, apoi se asaza 2 foi unse cu ulei si se continua cu straturi alternative de foi si umplutura;

Deasupra trebuie sa ramana 3 foi, care se inteapa, se stropesc cu ulei si putina apa;

Se da tava la cuptor la foc potrivit si cand este aproape gata se bate un ou cu zahar vanilat si se toarna deasupra. Se coace aproximativ 40 min;

Se scoate tava din cuptor si se acopera 10 min cu un prosop. Se pudreaza cu zahar farin si se portioneaza cand este doar calduta. Nu se poate portiona fierbinte.

Reteta am ochit-o la Ioana, pe care am descoperit-o in perioada cand doar trageam cu ochiul prin blogurile voastre....am citit atunci un post al ei despre carcotasi, mi-a placut ce am citit si am continuat sa o urmaresc.

Daca o sa va placa placinta, nu ezitati sa cititi si ravasele lasate prin blogul ei.

Spor la treaba, pofta buna si lectura placuta!

joi, 26 februarie 2009

Anuntul de la ora 20

In primul rand, vreau sa va multumesc celor care astazi mi-ati citit blogul si sa va spun ca va multumeste prin mine si Michi....va asteptam cu drag maine la spectacolul anuntat aici..

...200 de spectatori vor primi cadou cartea din care v-am citat iar 25 dintre acestia vor pleca acasa si cu un martisor literar, pe care vi-l ofer cu mare bucurie dintre aceste carti:

1. SFATURI PENTRU SANATATE Elleng. Withe
2. NAPOLEON SI PROBLEMELE ISTORIEI - Victor Isac
3. M-AM HOTARAT SA DEVIN PROST- Martin Page
4. ROMANIA CARTE A ALBA - Mihnea Berindei
5. ORASE DE SILABE - Ana Blandiana
6. SPOVEDANIE PENTRU INVINSI -Panait Istrati
7. PASAJUL RICEYMAN - Arnold Bennett
8. ULTIMUL IMPARAT-Aisin-Gioro Pu i
9. ORASUL SI CAINII -Mario Vargas Llosa
10. DANIEL MARTIN -John Fowles
11. AL CINCILEA MUNTE - Paulo Coelho
12. UNSPREZECE MINUTE- Paulo Coelho
13. DIAVOLUL SI DOMNISOARA PRYM - Paulo Coelho
14. PACIENTUL ENGLEZ -Michael Ondaatje
15. PROFETISMUL ROMANESC Mircea Eliade vol 1
16. ALIMENTATIA ADECVATA CELOR 4 GRUPE SANGUINE- Dr.Peter J.D'Adamo
17. VERSURI SI PROZA-George Bacovia
18. CERUL VAZUT PRIN LENTILA -H.-R.Patapievici
19. POLITICE -H.-R.Patapievici
20. CONVERSATIA -Lorette Nobecourt
21. ADORABILA ROMANCA -Isidore Isou
22. PRIMAVRA SI ALTE ANOTIMPURI -J.M.G.Le Clezio
23. VERSURI -Puskin
24.MOARA DE PULBERE -Dumitru Radu Popescu
25. PROFETISMUL ROMANESC Mircea Eliade vol 2

In speranta ca ne veti onora invitatia, va doresc toate cele bune si lectura placuta.

Un altfel de pelerinaj

Ma bucura Invitatia pe care o lanseaza Natalia si ma voi ruga si eu in acest post pentru cei ce calatoresc impreuna, pentru ca stiu ca prin rugaciune, orice drum este mai usor de facut. Postul, rugaciunea si fapta buna sa ne insoteasca pasii spre Noaptea Invierii si toate acestea sa le facem mereu cu gandul la Dumnezeu.Doamne ajuta!

miercuri, 25 februarie 2009

Invitatie la meditatie si la ...un spectacol

Asa cum va spuneam si aici, am cunoscut-o pe Michi Mihaescu in octombrie anul trecut si de atunci ma bucur sa vad in ea o luptatoare, ce nu vrea cu nici un chip sa se dea batuta...ce vreau sa va povestesc acum, este modul in care ne-am cunoscut....pur si simplu pe strada...eu, grabita spre casa, cumparasem paine...ea (in fotoliul rulant) si cu mama ei il rugau pe un domn de la drumuri (era perioada cu modernizarea parcarilor) sa faca o mica panta la trotuar...o intalnire banala...dar o mare lectie pentru mine.

Am crezut initial, ca mama este sora ei (asta pentru ca d-na Mihaescu arata foarte bine) si am simtit imediat o mare simpatie pentru aceasta femeie, eu insami fiind o sora care isi iubeste fratele... am intrebat-o daca doreste sa primeasca ceva de la mine. Cu o delicatete pe care nu o pot descrie in cuvinte, m-a intrebat de ce fac aceasta, daca era vorba de mila...i-am explicat ca nu mila este cauza, cu toate ca mila este un sentiment normal si bun, nu acesta era motivul...am o mare admiratie pentru oamenii care nu isi abandoneaza rudele aflate in dificultate si stiu ca in astfel de cazuri orice ajutor este de folos...

Pot spune ca ne-am imprietenit imediat, asta pentru ca in sfertul de ora care a urmat, deja ne-am povestit una alteia povestea vietii noastre...cand am aflat ca este mama ei, mi-a fost si mai draga...la despartire mi-au oferit o carte scrisa de Michi...am citit-o in cursul serii...

Cartea m-a cucerit inca de la prima pagina, prin motto-ul din Sfanta Scriptura: "În lume necazuri veti avea; dar îndrazniti. Eu am biruit lumea." si va propun spre meditatie urmatorul fragment:

""Binele" si "raul" le-am perceput atunci când fapta sau atitudinea celui ce se oferea sa ma ajute, corespundea sau nu cu necesitatea ce o aveam. Am remarcat usor tendinta oamenilor de a-i ajuta pe cei ce par "neputinciosi" din instinct, fara dragoste, respect si nici dreptate, marturie celor spuse fiind întâmplarea urmatoare: "Într-o noapte rece de iarna, pe peronul unei gari, printre calatorii ce asteptau sosirea trenului ma aflam si eu (în fotoliu rulant fiind) care, împreuna cu însotitorul meu (având multe, multe bagaje) plecam la o înmormântare. Care sa ne fi fost ajutorul de care aveam nevoie? Cu siguranta, acela de a ne sui în tren. Ajutorul primit a fost însa altul: 1 RON întins în graba, întrucât "binefacatorul" era nerabdator sa urce în tren,"înaintea noastra". Am relatat aceasta întâmplare pentru a sublinia ca nu poate fi faptuit nimic bun, fara cunoastere. Cineva care ajuta, niciodata nu umileste."

Va spuneam la inceput ca intalnirea cu Michi a fost o mare lectie pentru mine...am primit-o prin intermediul acestui fragment, ce m-a facut sa-mi fie rusine de atitudinea mea, care de multe ori a fost identica cu cea a calatorului "nesimtit" din gara.

De atunci, intalnirile mele cu Michi sunt mai mult virtuale, pe mess, dar de fiecare data cand conversam, ma gandesc cu drag la ea si imi doresc sa nu raman un simplu calator intr-o gara pustie.

Am scris si cu alta ocazie...imi plac lucrurile facute incet si bine... cu pasi mici, dar care au mereu un final pozitiv. Asa cred ca este si visul ei si sunt convinsa ca va reusi...este si foarte credincioasa...acesta fiind un alt motiv pentru care o admir.

In ultima conversatie pe care am avut-o pe mess, ieri seara, imi spunea ca este ingrijorata...daca nu o sa vina lumea la spectacol....cum se vor simti interpretii?...si m-am gandit ca cel putin aceasta grija sa i-o risipim....asa ca va invit, pe cei ce ma cititi pe acest blog, sa fim pentru cateva ore solidari...sa ne oprim un pic din treburile noastre si sa ascultam putina muzica...

...vineri 27 februarie 2009, ora 18, la Sala Mica a Palatului National al Copiilor, Bucuresti, Bd. Tineretului nr.8-10
...intrarea este libera...mai multe amanunte aici.

De asemenea, va invit sa reveniti pe blog, maine, 26 februarie, incepand cu ora 20...urmeaza sa postez un anunt in legatura cu cartile ramase nesolicitate din lista de ieri, la care se vor mai adauga inca 10 titluri....

Va imbratisez cu drag si va rog ...anuntati mai departe...poate mama, bunica, matusa, sora, prietena...vreuna din ele, doreste sa participe la spectacol...asta nu inseamna ca domnii nu au acces (mai ales ca vor putea sa cumpere si martisoare).

Si va mai spun un secret...cunoscand-o pe Michi, veti deveni mai puternici.

Cu drag,
Adriana



marți, 24 februarie 2009

Licitatie de carte

Daca doriti sa achizitionati o carte si in acelsi timp sa sprijiniti crearea centrului prezentat de Michi Mihaescu aici , aveti posibilitatea sa participati la licitatia organizata saptamanal, de luni pana joi, de Valentin. Completez si eu lista ofertei pe care a lansat-o Valentin, cu aceste titluri:

OPERE ALESE - Alfred de MUSSET
NAPOLEON SI PROBLEMELE ISTORIEI - Victor Isac
BOB KREITH PREVEDE TOTUL -O.Sovka
ROMANIA CARTE A ALBA - Mihnea Berindei
ORASE DE SILABE - Ana Blandiana
SPOVEDANIE PENTRU INVINSI -Panait Istrati
PASAJUL RICEYMAN - Arnold Bennett
IN GRABA MARE -John Wain
MINCIUNILE -Francoise Mallet Joris
MIRAJUL FERICIRII -Walker Percy
AL CINCILEA MUNTE - Paulo Coelho
UNSPREZECE MINUTE- Paulo Coelho
DIAVOLUL SI DOMNISOARA PRYM - Paulo Coelho
ALBASTRA ZARE A MORTII - Marin Preda

Va doresc lectura placuta!

luni, 23 februarie 2009

Tocmai buna de dus la nasi

Pentru ca suntem in "saptamana alba" va propun o salata: din oua fierte, branza rasa, smantana si maioneza... alternate in straturi... avand grija ca dupa branza sa urmeze smantana si dupa oua maioneza si neaparat toate puse intr-un castron transparent...ouale sa fie cate unul de fiecare persoana invitata la masa....branza mai taricica pentru a putea fi rasa cu usurinta...ultimul strat sa fie format din smantana care a fraternizat cu maioneza...asta ca sa folosim tot ce ramane.

Succesul: garantat!

Timp de pregatire: tocmai buna pentru lenesi! (pot folosi maioneza cumparata)!

Aspect: cu cateva pete de culoare date de felii de ardei (rosu, verde, galben) orice zi mohorata se destinde.

Gust: mmm!!!...am mancat ieri, dar cred ca mai fac si maine!

Pofta buna!

PS: Pentru prietenii mei care au mancat ieri din ea....maioneza am facut-o eu...doar ma stiti...ca sa nu ne certe nasa ca am ajuns prea tarziu, am renuntat la decor...si nici nu aveam nevoie...intalnirile noastre sunt intotdeauna pline de culoare....

sâmbătă, 21 februarie 2009

Blogul de sambata

Nu sunt o tipa egoista....ma bucur sa impart si celorlati din ceea ce aflu...asa ca astazi, dupa ce am descoperit blogul Irenei, m-am hotarat sa il impart cu voi. De ce? Pentru ca:

1) dupa ce l-am rasfoit, mi-a lasat un gust placut...menta, tei, rozmarin, busuioc, scortisoara....ceai;
2) scrie cu aceeasi placere cu care scriu si eu;
3) mi se pare sincera si fara fitze, da personalitate lucrurilor banale;
4) fiecare postare citita, a deschis un sertar al memoriei mele si a scos la lumina amintiri prafuite...le scutur un pic si sunt ca noi;
5) ma face sa visez cu ochii deschisi.

Pe scurt....imi place cum scrie!

vineri, 20 februarie 2009

Cum asculta sfintii rugaciunile noastre

Am promis ieri Nicoletei ca voi copia din Sfantul Teofan Zavoratul, despre cum asculta sfintii rugaciunile noastre. Redau un fragment din cartea "Viata duhovniceasca si cum o putem dobandi" de Sfantul Teofan Zavoratul, editia a II-a, publicata la Iasi in 2006:

"Noi impreuna cu Sfintii suntem ca doua aparate de acelasi fel si mediul in care salasluiesc Sfintii si cu care sunt inconjurate sufletele noastre...reprezinta firul conector. Cand rugaciunea adevarata - adica, rugaciunea sincera - lucreaza in suflet, atunci acea rugaciune cu ajutorul lucrarii elementului din ea, zboara catre Sfinti ca si cum ar fi o raza de lumina si le spune ce dorim si pentru ce ne rugam. Nu exista nici o pauza de timp de cand ne rugam noi si pana cand rugaciunea este auzita; singura conditie necesara consta in aceea ca ea trebuie sa vina din toata inima noastra. Este firul nostru telegrafic catre Cer."

Am primit aceasta carte la scurt timp dupa ce am simtit si eu ca mi-a fost ascultata rugaciunea. Am scris atunci, drept multumire pentru ajutorul primit, cum s-au derulat evenimentele.
Spre final, am scris ca nu stiu cum am primit ajutorul si ca as vrea sa stiu..."as vrea sa fiu atat de inteleapta si sa stiu, dar e ceva ce STIU: credinta mea e CREZUL"...iar la scurt timp, dupa cum va spuneam, am primit aceasta carte. Va dati seama ce bucurie am avut citind-o.

Ma tot gandesc de atunci la aceasta raza de lumina (in textul din carte nu apare boldat) si la ecuatia lui Einstein (1879-1955) : E=mc², ecuatie care cuantifică energia disponibilă a materiei.

Sfantul Teofan Zavoratul s-a nascut la 10 ianuarie 1815, in Rusia, si a trecut la Domnul in anul 1894; toata viata si-a inchinat-o lui Dumnezeu, atat prin rugaciune cat si prin fapta, lasand nenumarate scrieri si indrumand fii duhovniceati. A fost canonizat de catre Biserica Ortodoxa Rusa in anul 1988.

In mod sigur, nu Einstein a fost cel care l-a inspirat pe Sfantul....avea doar 15 ani cand Sfantul a plecat spre Sfinti.

Mult mai multe despre acest Sfant, puteti afla de la Irina, ghidul meu in ale "bloguielii".

joi, 19 februarie 2009

+, - ,* ,/

Dumnezeu, sigur iubeste aritmetica. Altfel cum s-ar explica faptul ca ne aduna pe toti in Biserica Sa, apoi ne scade toate pacatele.... ne inmulteste darurile si ne imparte toata dragostea?

marți, 17 februarie 2009

Michi Mihaescu si IHTIS

Pe Michi Mihaesu am intalnit-o anul trecut, in luna octombrie. Era insotita de mama ei (la momentul intalnirii am crezut ca sunt surori); am stat de vorba de parca ne cunosteam de ceva timp si m-am bucurat sa descopar doua femei deosebite.: prima, pentru ca, desi viata ei este diferita de a noastra (din cauza handicapului e nevoita sa foloseasca fotoliul rulant), m-a facut sa vad cat de usoara este viata mea iar cea de a doua, mama ei, mi-a intarit convingerea ca daca exista iubire poti sa muti si muntii din loc. Pentru ca de un an stiu ce inseamna sa ai grija de un om ce nu se poate deplasa, ma alatur si eu celor ce promoveaza si contribuie la construirea centrului prezentat de Michi aici.

miercuri, 11 februarie 2009

Rugaciune pentru cei ramasi


Purtam cu noi dureri sau bucurii, cadem, ne ridicam si de multe ori sau de putine ori sau poate o singura data ne rugam. Sunt si eu indurerata in zilele acestea de ce i s-a intamplat unui semen de-al nostru, un om, despre care eu nu stiam nimic, pana in ziua in care am aflat ca zborul lui a fost intrerupt. Nu am copii, dar inteleg durerea din sufletul parintilor care raman in urma lui si pentru ca am prieteni, inteleg si mai bine durerea prietenilor lui. Intr-un moment, nu foarte indepartat din viata mea, am avut inima inrobita de durere, pentru ca nu stiam ce sa fac pentru a-mi ajuta o fiinta draga. Ma ingrozesc, gandindu-ma ce este in inima celor apropiati de acest copil si prieten trecut la Dumnezeu, ce furtuna bantuie sufletele lor.

Nu intamplarea ma face sa scriu aceste randuri ci perioada prin care am trecut si eu de la o inima plina de durere la o inima care sa nu mai simta acea nemiloasa apasare…eram inainte de inceputul Postului Mare si coplesita de spaima si neputinta, nu mai puteam nici sa ma rog…tot ce imi doream atunci era sa recapat puterea de a ma ruga din nou….si incet, incet, odata cu intrarea in Post, a venit si rugaciunea si treptat negura s-a ridicat, pana cand am ajuns sa simt intr-o dimineata ca inima mea a fost eliberata de durere. Am simtit atunci ce inseamna “Duhul umilit, inima infranta si smerita Dumnezeu nu o va urgisi”.


Putem face si noi ceva pentru acest tanar, pentru parintii si prietenii zdrobiti de durere, ne putem ruga, la fel cum durerea ar fi a noastra, ca si cum noi am fi pierdut pe cineva drag. Daca nu ne putem ruga pentru ei, putem macar sa incercam sa ne rugam pentru noi, ca astfel de lucruri sa nu ni se intample si sa nu se mai intample. Daca nici asa nu putem sa o facem, sa incercam sa respectam, macar in mica masura ceea ce este de datoria noastra: sa ne rugam neincetat!


Haideti sa nu mai fim crestini doar o zi pe saptamana, sa nu ne mai multumim si sa ne amagim constiinta, ca doar altii au datoria sa se roage. Sa nu mai asteptam pana imbatranim, sa nu mai asteptam pana intram in Post, sa ne gandim ca sunt sase saptamani in care putem ajuta un suflet sa ajunga intr-un loc mai bun, un loc unde odata si odata speram sa ajungem toti, doar cu o simpla rugaciune pornita din suflet.


Daca nu sunteti obisnuiti cu rugaciunea, nu va speriati, principal este ca stim sa citim si sa avem convingerea ca ceea ce citim, ii citim chiar Lui Dumnezeu. Parcurgeti, macar o data, toate rugaciunile dintr-un Ceaslov…nu va speriati, nu este o carte groasa sau greu de procurat…..eu am Micul Ceaslov si regasesc in el rugaciunile de dimineata si cele de seara si intre ele, cele sapte Laude. “De sapte ori pe zi Te-am laudat pentru judecatile dreptatii Tale. Pace multa au cei ce iubesc legea Ta si nu se smintesc”


Daca incepem de acum sa ne rugam in fiecare zi, poate se va indura Dumnezeu sa ne indrume pasii in prima saptamana a Postului si la slujba Canonului cel Mare al Sfantului Andrei Criteanul, unde fiecare va descoperi ce dimensiune are sufletul sau. Am indraznit sa va fac acest indemn la rugaciune si solidaritate cu semenii nostri incercati de durere, pentru ca am simtit si eu darurile rugaciunii altora pentru mine, pentru ca atunci cand Il iubesti pe Dumnezeu, incepi sa iubesti orice fiinta, pentru ca e mai bine sa iubesti decat sa urasti. si nu in ultimul rand, pentru ca acest tanar care ar fi implinit, de ziua Maicii Domnului, 27 de ani, si-a ales un motto, care pe mine m-a impresionat foarte mult: DESI LUMEA TOATA E PLINA DE URA, INIMILE INCA MAI SUNT PLINE DE IUBIRE