vineri, 31 iulie 2009

De ce tin post?

Intram in postul Adormirii Maicii Domnului, teoretic de maine, practic de azi, fiind vineri, deci tot zi de post, ultima zi din acest post va fi in data de 14 august, urmand ca in 15 august sa participam la Sfinta Liturghie.

De ce scriu acest post? Recunosc ca am avut o perioada, in care simtind beneficiile postului, indemnam pe toata lumea din jur sa tina post...eram suparator de insistenta si am realizat ca de multe ori insistand, nu faci decat sa il indepartezi pe interlocutor...asadar, de data aceasta nu vreau sa mai conving pe nimeni de nimic. Il scriu, ca pe o continuare la o discutie purtata, nu de mult, cu o prietena.

Tin post pentru ca mi se pare corect ca atunci cand ai un tel spre care tinzi, sa respecti regulile, nu selectiv ci in totalitate...daca inaintasii nostri pe acest drum au scris mii de pagini despre post si beneficiile tinerii lui, de ce sa nu profit de cele citite?!

Tin acest post pentru ca o iubesc pe Maica Domnului si asa cum o rog de multe ori sa fie mijlocitoare intre mine si Dumnezeu, consider ca cele doua saptamani de post reprezinta un simplu "sarut mana".

Tin post pentru ca imi este mai usor sa ma rog in aceste perioade cand alimentatia devine mai putin grea.

Tin post pentru ca vreau sa tin post la ganduri urate, la filme urate, la muzica urata, la cuvinte urate...mie imi este mult mai usor sa tin post la toate acestea, daca incep cu postul la mancare...daca pentru o perioada elimin uratul din ganduri, filme, muzica, cuvinte, imi ramane timp mai mult pentru frumos si pentru cele de folos.

Tin post pentru a ma bucura si mai mult dupa trecerea postului, de toate acele lucruri minunate din viata mea, la care renunt pentru o perioada.

Spunea, foarte frumos un parinte, in postul trecut, ca daca ne-am propune ca in fiecare post sa incercam sa ne debarasam de cate o singura patima, de cate un singur viciu, rand pe rand, pana la sfarsitul vietii am avea timp sa scapam de toate pacatele...mentionez ca aceste cuvinte au fost spuse de un parinte tanar...asa se explica acest "am avea timp"...altfel, daca nu vrem sa ne furam singuri caciula, cred ca trebuie sa incercam ca in fiecare post sa scapam de cel putin doua vicii, pantru ca sfarsitul vietii sa ne gaseasca usurati de pacate.

Si daca tot tin post si imi simplific existenta in aceasta perioada, castig timp pentru citit.

Pentru ca vreau sa limitez si navigarea pe net, in aceasta perioada voi fi mai activa pe celalat blog, urmand sa transcriu doar fragmente din carte.

Am reunit intr-o postare mai veche, cuvinte de folos in timpul postului, scrise de cei care sunt mai indreptatiti decat mine sa scrie despre un asa lucru serios, pe masura ce citesc si altceva, legat de acest subiect, adaug la lista de aici http://adriana-dardindar.blogspot.com/2009/07/despre-post.html

Celor ce tineti post, va doresc post binecuvantat si tuturor, numai bine...pe dardindar, ne revedem incepand cu 17 august...cu drag, Adriana.

Azi e gratis!

De la lamaile de ieri, la juice-ul de azi e cale de cateva clickuri...intai pe la desenul super racoritor facut de Dilimache, urmat apoi de o vizita la Sergiu, unde portocalele lasate nesupraveghete mi-au atras atentia...o cautare rapida prin folderele mele si gata...sunteti invitatii mei ...cum ii spuneam si lui Dili...nu va lasati derutati de data de pe poza...sucul e inca proaspat, recipientul e special....nu stiu cum se face, dar nu se goleste deloc.

PS: linkurile catre desenul lui Dili si pozele lui Sergiu, le gasiti dupa ce luati o gura de suc...ajunge la toata lumea, nu e nevoie sa va panicati...va tin eu rand aici...voi sa aduceti paiele si umbrelutele...http://adriana-doarpoze.blogspot.com/2009/07/portocalele-sunt-de-la-sergiu.html

joi, 30 iulie 2009

Green Tea cu aroma de lamaie

Ziua buna se cunoaste de dimineata...eu, daca imi incep diminetile frumos, o tin asa toata ziua...m-am trezit de la 5.30 si pana acum, fiecare ceas a fost placut...vreau sa va povestesc insa despre ultima jumatate de ora...cam de pe la 10.15 citesc ce mai scriu vecinii de blog...citind, imi spuneam...numai mintea de ceai poate sa scrie asa ceva....un text tocmai bun de citit si memorat chiar, pentru zilele toride...zile in care e musai sa ai la indemana un evantai...m-am hotarat...imi fac un evantai din textul ei...stiti...sunt niste evantaie (chinezesti, cu siguranta) din care atunci cand sunt falfaite, valuri, valuri de parfum te inconjoara...ma si vad cum imi fac vant cu evantaiul meu si arome lemonarde ma vor invalui...asta mai inseamna si ca Iren va fi in gandul meu ori de cate ori va fi nevoie de aer proaspat...cum Lemonezia e destul de aproape, cred ca ne vom ciocni din cand in cand la taraba cu cercei...

PS. Daca aveti talent la desen poate va inspira textul scris de mintea de ceai...eu regret ca nu ma pricep la culori de pus pe hartie....daca nu regretati ca nu aveti talent la desen, cu siguranta veti regreta ca nu aveti in frigider cateva lamai verzi...nici eu nu am, dar imediat ce termin de scris, plec sa-mi cumpar...si imi fac si un evantai ...dar mai tarziu...trebuie sa cumpar hartie verde, nu am imprimanta...dar ma voi descurca si pentru ca tocmai am primit de curand un Green Tea, eau parfumee vaporisateur, cum e gata evantaiul cum il si inmiresmez...pe urma, astept ziua de maine, cand de la 7 la 8 ma plimb...pas alert pentru ca vreau sa pierd pe drum ceva...niscaiva kilograme...pe drumul de intoarcere, am descoperit un parc in spatele unor blocuri...sunt si doua balansoare in parc...mai mari ... de fapt doua cauciucuri, bine ancorate...ma urc... imi iau avant si-mi fac vant cu evantaiul...cum ajung acasa, scot limonada verde de la frigider, un pai portocaliu din punga si plec in vacanta...cum, unde?!...acolo unde curge limonada la robinet.

Daca ieri, sursa de inspiratie a fost echipa de soc ce se pregatea sa ne devasteze gradina din spatele blocului, azi sursa mea de inspiratie a fost Iren...frumusica turista lemonarda...

miercuri, 29 iulie 2009

Nu sunt smochini neroditori

Un gutui, un piersic, un corcodus, un pom care face niste casute fistichii acum si ruginii in toamna, lilieci albi si mov, un pui de gutui...gutuiul si piersicul au deja fructe...liliacul ne-a inmiresmat si incantat privirea in toata perioada Pascala...trandafiri albi...iedera...Mana Maicii Domnului...bujori...flux mov...o gradina in spatele blocului...o perioada de reamenajare a spatiului verde...se schimba fata cartierelor...tot respectul pentru aceasta actiune...nu inteleg insa, de ce trebuie sa fie nevoie de urlete si amenintari ca sa impiedici moartea tuturor acelor pomi insirati la inceputul postarii....m-am gandit ca poate peiasul se vede mai clar de la etaj decat din cabina excavatorului pornit, pe distrugere, inainte...am uitat sa va amintesc teiul, dar acesta fiind imens, scapa tavalugului...ceilalti pomi, mai plapanzi in comparatie cu teiul, dar destul de mari ca sa fie vizibili si sa nu fie confundati cu buruienile, urmau sa fie distrusi.

Intelegeam, iertam, ma consolam dar nu eram de acord (si ce daca?!) in cazul in care invazia avea ca scop construirea unei parcari...Slava Domnului ca nu e asa....dar cand la final rezultatul este tot spatiul verde, nu inteleg de ce trebuie distrus ceva ce exista...acum, e pauza de masa...dar imediat ce auzim motorul excavatorului, stam cu ochii pe ei...nu imi place sa ridic glasul, dar pentru pomii din spatele blocului sunt in stare sa urlu...imediat o sa descarc si pozele, sa vedeti ca am dreptate...pomii nostri, la fel ca si oamenii au nevoie de rugaminti si rugaciuni atunci cand rugamintile adresate oamenilor nu fac fata...am convingerea ca vor scapa de la destelenire cu totii pentru ca ii acopera Acoperamantul Maicii Domnului...am rugat-o chiar azi...sper ca mereu sa pot spune ca avem in dreptul balconului un gutui, un piersic, un corcodus, un pom care face niste casute fistichii acum si ruginii in toamna, lilieci albi si mov, un pui de gutui...trandafiri albi...iedera...Mana Maicii Domnului...bujori...flux mov...nu vreau doar sa imi amintesc, uitandu-ma la poze, ca am avut candva, o gradina, ca o livada, in spatele blocului...ceea ce imi doresc mie, va doresc tuturor...pomi multi in jurul locuintei, chiar daca stati la bloc...ssst...stiti ce bucuroase sunt pasarele?...chiar acum le aud cum ciripesc fericite ca nu si-au pierdut locurile de joaca...fug, pe balcon...pauza de masa a luat sfarsit...fug sa-mi apar pomii

marți, 28 iulie 2009

Ce faci?

Luna trecuta, Nobine lansa o intrebare si o invitatie...mi-a placut ideea si m-am pus pe colectat...raspunsuri la intrebarea "ce faci?"...un instant mess si raspunsurile au inceput sa apara:

"uite pe acasa"
"buna ziua... lucrez la un nou proiect...ca de obicei...dv?"
"Buna! Cu treaba! Tu?"
"la munca... buna... dar cu cine vb?
"buna...ma lupt cu rufele...am un fotioliu intreg...si mi s a facut somn...tu?"
"ieri am lucrat toata ziua si am scos de pe Google tot ce mi s-a parut interesant in legatura ca solstitiul de vara si obiceiurile din popor. Am lucrat pana seara, deoarece am deschis direct pe poza care era facuta peste scrisul Google, descoperind subiectul zilei....sunt articole foarte interesante si chiar pozele care s-au copiat si ele, odata cu scrisul. Acum am mancat si astept pensia"
"buna...te pup...scuze ca nu ti-am raspuns...eram la masa"
"pe aci... tu?"
" buna ... la serviciu, ce sa fac..."
"la munca cu drag si spor...voi ce mai faceti?"
"buna... uite pe aici nebunie mare...tu?"
"Azi am venit... dupa 4 sapt"
"
salut...ce faci?"
"buna Adriana...de vreo 2 zile m-am strans si eu pe la birou...am fost plecata pe teren, fac un catalog"

Daca la englezi la "how do you do?" primesti tot un "how do you do" si nu afli nimic despre interlocutor, la noi, de multe ori raspunsul primit este mai mult decat ceea ce asteptai...asta da comunicare!...Nobine, ce faci cu proiectul prezentat aici ?

luni, 27 iulie 2009

Pauza de meditatie

De multe ori nu facem un lucru pentru ca avem impresia ca nu vom avea timp sa il finalizam...asa se intampla si cu cartile necitite...la fel cu rugaciunile...nu ne apucam de ele pentru ca nu avem timp...e ceva care ne amageste mereu cu acest "nu am timp" ...culmea e, ca de multe ori avem timp doar pentru a pierde timpul...pauza de cafea...pauza de tigara...iar pauza de cafea...tigarile au alocate mai multe pauze decat cafelele...

Pentru ca azi este sarbatorit un sfant, va propun sa faceti si pauza de acatist...pentru a-l citi nu trebuie sa luati decat o pauza cam de 15 minute...chiar daca nu credeti in sfinti nu cred ca va poate afecta cu ceva daca cititi...e ca o mini lectie de istorie...altfel stau lucrurile pentru cei ce cred...e ca o mini indatorire...

Indiferent de ce parte a credintei esti, iti doresc lectura placuta, si fie ca Sfantul Mare Mucenic Pantelimon sa iti raspunda la rugaciuni atunci cand il vei chema.

http://www.crestinortodox.ro/acatiste/67089-acatistul-sfantului-pantelimon

sâmbătă, 25 iulie 2009

Concert, cum nu a vazut nici Parisul!

De ce? ...Pentru ca "strangerea de fonduri prin SMS la 858 din cadrul campaniei Inima Copiilor pentru Marie Curie s-a incheiat pe data de 15 iulie. Cu ajutorul vostru, s-au adunat aproape 700.000 EURO si va multumim din inima!"

Unde? Cand?....Bucuresti, Piata Revolutiei, duminica, 26 iulie incepand cu ora 18:00...Cine va concerta?... Bere Gratis si Bucharest Wind Orchestra...Costa ceva?...e gratis...intrare libera...

Am uitat sa-ti spun ceva?!...vezi aici.

vineri, 24 iulie 2009

Caldura exagerat de mare

Pe caldura asta este inevitabil sa nu te apuce nostalgia...imi doresc din ce in ce mai mult acel buton de teleportare, doar sa apas pe el, sa gandesc destinatia si sa ajung instant acolo...astazi m-as teleporta aici (va spun imediat unde)...as sta pret de o cafea la terasa si pe urma pret de 50 de pagini, sprijinita intr-un cot, m-as bucura de aer proaspat si racoros...pe urma as cauta sa vad daca a mai ramas ceva din buchetul pe care l-am lasat acolo acum doi ani...vise...vise...nu am buton, asa ca trebuie sa-mi iau inima in dinti si sa plec sa iau contractul de parcare...sper sa nu ma topesc pe drum...voi, daca mai aveti timp dati click aici http://adriana-doarpoze.blogspot.com/2009/07/remember.html

joi, 23 iulie 2009

Ochii, oglinda sufletului Alexandrei!

Alexandra Bucur, 31 de ani, mamica lui Matei si Luca...optimista dar presata de timp, pentru ca operatia care era programata pe data de 9 septembrie s-a mutat pe 18 august...din cei 30.000 de euro de care are nevoie, a reusit pana acum sa stranga doar 23.800...cu cat se opereaza mai repede cu atat are sansa sa vada mai mult...fara aceasta operatie poata sa isi piarda definitiv vederea.

Am aflat despre ea de pe un blog...am sunat-o si ma bucur ca mi-a raspuns...stiti ca optimismul se transmite...

Eu voi citi zilnic Acatistul Acoperamantului Maicii Domnului si Paraclisul Maicii Domnului, atat pentru ajutorul ei cat si pentru cei care au ajutat-o si o vor mai ajuta.

Alexandra mi-a raspuns la nr. 0727.279.031 si are adresa de mail radoi_alexandra@yahoo.com

Daca doriti sa ajutati puteti face depuneri in urmatoarele conturi, pe numele

Bucur Alexandra – Silvana

Cont in EURO: RO93INGB0000999901546969

Adresa: ING Bank N.V. Amsterdam, Suc. Bucuresti: Sos. Kiseleff, Nr 11-13, Sector 1, Bucuresti

Cod Swift: INGBROBU

Banca corespondenta pentru EUR – ING Bank N.V. Amsterdam

Cont in RON: RO96INGB0000999901129233

sau

Cont in RON Banca Romana de Dezvoltare (BRD) sucursala Pitesti:

RO35BRDE030SV52126960300

Adresa: Bdul Republicii nr. 69bis

sursa aici

Nobine, felicitari!

Atunci cand copiii cresc inconjurati de dragostea parintilor devin adulti buni. De fapt vroiam sa va spun ca urmaresc de ceva timp un blog scris de un tatic din Cluj...tatic de Matei pana acum cateva zile, cand a devenit tatic de Matei si David...daca rasfoiesti blogul taticului M&D, este imposibil sa nu te molipsesti de buna dispozitie si in plus afli tot felul de trucuri pentru a rezolva cu succes orice problema legata de copii...cititi strategia prin care il face pe Matei sa nu se simta exclus...

PS. Fetelor din club, m-am gandit sa-l felicitam in cor...pe rand, bineinteles...Dilimache si cu mine am fost in vizita pe la ei, aici.

Noutati de la IHTIS

vineri, 17 iulie 2009

Poti pastra un secret?

Nu mai stiu unde am auzit expresia: "secretele noastre in urechile voastre"...m-a amuzat teribil...daca urechiusele sunt feminine nu prea raman secretele acolo...daca vreti ca un secret sa ramana secret, procedati ca mine...

Cine ghiceste secretul, primeste un premiu...incercati?!...raspunsul il puteti lasa la acest post sau la fotografie, unde veti vedea cum trebuie procedat cu un secret http://adriana-doarpoze.blogspot.com/2009/07/vrei-sa-ti-spun-un-secret.html

Invitatie la party

Astazi, la ora 20.00, daca esti in Cluj, te poti distra si face o fapta buna simultan...va avea loc un party caritabil în Irish and Music Pub, la un eveniment umanitar, o strângere de fonduri pentru un pusti de 3 anisori, Alex, diagnosticat cu cancer la burtica. Preţul unui bilet de tombolă este de 5 lei.

Pe micut si alte modalitati de a-l ajuta le puteti vedea intra aici

marți, 14 iulie 2009

Multumirile sunt si pentru voi

mesaj primit de la Asociatia "Inima Copiilor"

Draga Adriana

Iti multumim mult pentru pentru ca ne ajuti in campania Inima Copiilor pentru Marie Curie. Mai sunt 2 zile in care poti dona 2 Euro prin SMS la 858 pentru infiintarea departamentului de cardiochirurgie de la Spitalul de Copii Marie Curie din Bucuresti.

In aprilie am inceput proiectul cu speranta ca vom putea strange 500.000 de Euro pentru a amenaja o sala de operatii si un salon de terapie intensiva.

Intre timp am adunat peste 650.000 de Euro. Mai mult decat am sperat, nu prea mult pentru o sectie de cardiochirurgie, dar suficient cat sa incepem.
Pentru ca tu si multi alti prieteni ati pus umarul impreuna cu noi, Ministerul Sanatatii a decis sa se implice activ: proiectul nostru a devenit prioritar, vor fi accelerate formalitatile si va fi oferita o parte din aparatura.
Proiectul initial s-a extins: vom construi un departament complet, de peste 500 m² si dotat cu un laborator de cateterism. In acest moment, proiectul este in faza de avizare si lucrarile de amenajare vor incepe in curand.

Campania noastra continua pana cand departamentul de cardiochirurgie de la Marie Curie va fi functional.

Asa ca nu uita: pana pe 15 iulie mai poti dona 2 Euro prin SMS la 858 (in retelele Cosmote, Orange si Vodafone - nu se percepe TVA). Dupa acesta data poti ajuta donand online sau poti face un transfer intr-unul din conturile noastre.

Ca si pana acum, noi vom continua sa iti dam vesti prin email si pe www.inimacopiilor.ro. Pentru ca ne-ai ajutat, este important sa stii ce se intampla.

Inca ceva: daca gazuiesti bannerul nostru pe site-ul tau, acesta se va schimba automat pe data de 16 iunie cu un banner de sustinere a Asociatiei Inima Copiilor, pe care ne-am bucura sa il pastrezi in continuare pe site. Daca ai integrat bannerul prin alta modalitate decat folosind codul din pagina noastra, te rugam sa il actualizezi - te rugam sa ne scrii daca ai nevoie de ceva.

Pentru sustinerea ta si pentru ca ne-ai ajutat sa gasim inimioare, iti multumim din inima!
Alex Popa
Asociatia "Inima Copiilor"

sâmbătă, 11 iulie 2009

Barbatul si femeia ca intreg

Daca ar fi sa alegi intre armonie si orgoliu, ce ai alege? Banuiesc ca vei raspunde ca alegi prima varianta...asa zic si eu dar de multe ori, cu toate ca teoretic stiu foarte bine la ce te duce orgoliul, fac ce fac si risipesc armonia.

Daca ti se intampla si tie la fel, vei gasi ceva de folos in cele scrise aici:

vineri, 10 iulie 2009

Tu ce vrei sa mananci?

Daca esti dintre cei care gatesc, sunt sigura ca ma vei intelege...daca doar mananci dar nu le ai cu gatitul, nu o sa intelegi de ce scriu acest post dar cel putin raspunde-mi la intrebare.

Sunt zile in care inspiratia la bucatarie refuza sa apara...cand deschizi/inchizi frigiderul de cateva ori intr-o ora si nu ai nici cea mai mica idee cum sa combini ceea ce gasesti acolo...incepi sa intrebi in stanga si in dreapta prin casa, doar-doar iti raspunde cineva...te astepti sa primesti un raspuns rupt parca din meniul unui restaurant sofisticat...in loc de acesta primesti un raspuns simplu dar care nu rezolva deloc dilema...Ce vrei tu...

Si azi e una din zilele acelea...dar am hotarat...decat sa ma mai uit nedumerita in frigider, mai bine las blogul deschis...mai plec, mai vin si poate se gaseste un suflet bun care sa ma inspire...in felul acesta cred si sper sa strang idei pentru toata saptamana...

Daca nu esti inspirat sa-mi raspunzi la intrebare, reformulez...Tu ce ai mancat azi?...pana la ora asta banuiesc ca ai mancat ceva...

joi, 9 iulie 2009

Gata cu pozatul, hai la masa!

Calatorului ii sade bine cu drumul si fomistului cu o masa copiosa...ne-am incadrat in ambele actiuni...prima parte am descris-o aici http://adriana-dardindar.blogspot.com/2009/06/mergi-ce-mergi-dar-mai-si-stai.html

Ce am papat, ca sa potolim foamea, ne-au pus pe masa aici http://adriana-doarpoze.blogspot.com/2009/07/papa-bun-la-piscul-soarelui.html

luni, 6 iulie 2009

Culorile ploii

Mult gri...sus pe cer...stropi mari incolori se bulucesc pe frunze verzi ...verde inca proaspat...verde inca fistichiu in forma de casute de seminte...verde puternic strans in frunze de gutui...stropi mari absorbiti de pamantul insetat...stau la fereastra...am deschis-o larg...am tras perdeaua si ascult...un fulger argintiu...urmeaza tunetul...ploaia pe frunze tropaie...nu inteleg de ce suntem avertizati cu cod galben...floarea soarelui...papadie...cand aud de cod galben imi vine mai repede sa-mi iau palaria si ochelarii de soare...un teanc de carti si sa plec in vacanta...din hol, umbrela mea verde imi face cu ochiul...verde...verde...ploua...ploua...ei si?!...galben...galben...tocmai am vazut la stiri...intre 20-21...ora Romaniei...de vara tropicala.

click aici

Cuvinte de folos

"Unui frate făcându-i-se strâmbătate de către alt frate, a venit la avva Sisoe şi i-a zis: mi s-a făcut strâmbătate de cutare frate şi eu voi să-mi fac izbândă. lar bătrânul îl ruga zicând: nu, fiule, ci lasă mai bine la Dumnezeu izbânda. lar el zicea: nu voi înceta până nu voi face izbândă. Şi a zis bătrânul: să ne rugâm, frate! Şi sculându- se, a zis bătrânul: Dumnezeule, nu mai avem trebuinţă de Tine, ca să porţi grijă pentru noi, căci noi ne facem izbânda noastră. Deci, aceasta auzind fratele, a căzut la picioarele bătrânului, zicând: nu mă mai judec cu fratele, iartă-mă, avvo!"

"Întrebat-au unii pe avva Sisoe, zicând: de va cădea vreun frate, n-are trebuinţă să se pocăiască un an? Iar el a răspuns: aspru este cuvântul. Iarăşi au întrebat: dar şase luni? Şi iarăşi a zis: mult este. lar ei au zis: dar până la patruzeci de zile? Şi a răspuns: mult este. I-au zis atunci: deci de va cădea fratele şi va afla îndată că se face pomană, intra-va şi el acolo? Le-a zis lor bătrânul: nu, ci are trebuinţă să se pocăiască câteva zile. Căci cred lui Dumnezeu, că din tot sufletul dacă se va pocăi unul ca acesta şi în trei zile îl primeşte pe dânsul Dumnezeu."

sursa aici

Sfinte, Sisoe!

Ni se intampla, ca atunci cand ne mira ceva foarte tare, sa il invocam pe acest sfant ...Sfinte, Sisoe!...eu cred ca am exclamat asa de cel putin zece ori pana acum...mare insa mi-a fost mirarea cand am aflat ca nu este doar o expresie...acest sfant exista si a avut o viata pamanteasca foarte smerita...este pomenit in fiecare an pe 6 iulie...am aflat lucrul acesta anul trecut...am retinut data, pentru ca astazi isi sarbatoresc ziua de nastere doua persoane dragi mie...

Ce am aflat despre Preacuviosul Parintele nostru Sisoe cel Mare:

"Printre virtutile care ii impodobeau inima, excela inainte de toate in smerenie si ii invata pe cei care il vizitau ca aceasta se poate obtine mai intâi prin abstinenta, apoi prin rugaciune si in sfârsit fortându-ne sa ne consideram in orice imprejurari inferiori tuturor oamenilor. Ii placea atât de mult sa posteasca si era atât de cufundat in rugaciune incât ramânea zile intregi fara sa se ingrijeasca de mâncare iar când discipolul sau, Avram, ii atragea atentia, el raspundea cu simplitate : "Nu am mâncat noi, copilul meu ?" - Celalalt raspuzându-i ca nu, el spunea : "Daca nu am mâncat, adu si hai sa mâncam".

"Unui frate care cazuse in pacat de mai multe ori ii spuse : "Ridica-te inca o data si inca o data" - "Pâna când ?" intreba fratele. - Batrânul raspunse : "Pâna când vei fi gasit (de moarte) ori in bine ori in pacat. Caci omul se prezinta la judecata in starea in care a fost gasit".

"Sfântul Sisoe era gata sa moara si pe când Parintii erau asezati in jurul lui, fata sa straluci dintr-odata ca soarele. Iar el le zise : "Iata ca vine avva Antonie". La putin timp spuse : "Iata corul Profetilor". Fata sa straluci si mai tare si el spuse : "Iata ca vine corul Apostolilor". Apoi fata i se lumina si el parea sa stea de vorba cu un personaj nevazut. Parintii il intrebara cu cine vorbeste iar el raspunse : "Iata ingerii venind sa ma ia iar eu ii implor sa ma lase sa fac putina pocainta". Batrânii ripostara : "Dar tu nu mai ai nevoie sa faci canon, Parinte". El raspunse atunci plângând : "Adevarat va spun ca nu am nici macar constiinta de a fi la inceput". Parintii se minunara de o asemenea smerenie si intelesera ca el ajunsese la desavârsire. Fata lui deveni atunci dintr-odata mai stralucitoare ca soarele si toti cei prezenti fura cuprinsi de spaima. Batrânul murmura : "Priviti, Domnul vine si El spune "Aduceti-mi chivotul pustiei". Cu aceste cuvinte Sfântul Sisoe isi dadu sufletul in mâinile lui Dumnezeu. Ca un fulger a scaparat si tot locul fu cuprins de buna mireasma."

am aflat toate acestea de aici

duminică, 5 iulie 2009

O fapta buna

Scrisa de Iren.....frumusica de la mintea de ceai....Pe culmea unui deal albastru traia un mic om obisnuit care cultiva alune patrate, haine scamosate si biscuiti cu gust de flori de piatra. In mica lui casuta nu incapeau decat el, un pat si o masuta in surubul careia locuia un gandacel intr-un fir de praf.

Micul om obisnuit traia de unul singur, pentru ca era urat, bun la inima si nu avea deloc incredere in el. Pentru ca nu mergea niciodata sa se amestece printre ceilalti oameni si nu-i lasa sa-l cunoasca, acestia nu veneau nici ei la el. Ii cumparau alunele patrate, hainele scamosate si biscuitii, dar nu se apropia nimeni de el sa-l intrebe ce mai face, ce mai zice, daca nu-si doreste un pui de catel, daca nu vrea sa mearga la bar sa cunoasca si el pe cineva. De Craciun nu primea cadouri si de Anul Nou arunca peste hornul casei cu o petarda, isi punea o dorinta si apoi se ducea sa se culce. Nimeni nu poate cunoaste care era dorinta lui, pentru ca el nu spunea nimanui nimic... continuarea cu happy-end aici http://mintea-de-ceai.blogspot.com/

Despre post

http://www.ortodoxiatinerilor.ro/2009/07/postul-maicii-domnului-scara-spre-poarta-cerului/

http://florinm.wordpress.com/2009/07/31/postul-potoleste-trupul-infraneaza-poftele-inalta-sufletul/#comment-677

http://www.ortodoxiatinerilor.ro/2009/07/cum-trebuie-sa-privim-postul/#more-11680

http://www.crestinortodox.ro/diverse/69568-exista-o-psaltire-a-maicii-domnului

http://www.crestinortodox.ro/slujbe-si-randuieli/72906-prohodul-maicii-domnului

http://www.crestinortodox.ro/maica-domnului/69094-maica-domnului-in-viata-ortodoxa

http://www.crestinortodox.ro/postul-pastelui/88404-cand-si-cum-se-cuvine-sa-postim

sâmbătă, 4 iulie 2009

Sala de receptie

E ceva ce nu stii despre Clubul Dardindar?...zilnic acest post iti va fi ghid. Dupa ce faci un tur, poate iti doresti sa fii membru si tu...un simplu click pe fiecare rand de mai jos si afli tot ce iti doresti despre noi.
Picatura cu picatura se face oceanul...pas cu pas ajungi la destinatie...cuvant langa cuvant se ajunge la carte...om langa om....pentru ca singura nu pot face mare lucru, dar impreuna poate reusim sa bucuram putin niste copii...iti spun un secret, dar sa nu mai spui la nimeni...asa mare cum sunt, inca mai vorbesc cu copilul care eram candva...daca si tu faci la fel, inseamna ca te-am castigat de partea noastra...fii binevenit in club!

Noi

Picatura cu picatura se face oceanul...pas cu pas ajungi la destinatie...cuvant langa cuvant se ajunge la carte...om langa om ....continuati voi...

Exemplul personal

Exemplul personal este cel mai bun argument atunci cand vrei sa convingi ca se poate...fara sa ma mandresc dar cu mare bucurie vreau sa va spun ce am facut pana sa imi vina ideea cu acest Clubul Dardindar...am scris despre fiecare eveniment si va invit sa intrati prin randurile de mai jos:
Toate acestea ma fac sa cred ca vom reusi sa facem mult mai multe fapte bune daca ne vom reuni ideiile in Clubul Dardindar.

vineri, 3 iulie 2009

Pana la fapte mari putem face o fapta buna

Up date 30 aprilie 2010: http://adriana-dardindar.blogspot.com/2010/04/din-nou-despre-bianca.html

Bianca va împlini 16 ani pe ani pe 21 august 2009. A fost diagnosticată la Institutul Clinic Fundeni, când avea 15 ani, cu amiotrofie spinală progesivă Kugelberg-Welander (principal) şi hernii intraspongioase T 11 şi L 4 (secundar) – conform certificatului medical şi a celui de handicap accentuat – din aprilie, respectiv mai 2008.

Mama Biancăi a aflat că Bianca poate face terapie fizică la Sanatoriul din Vâlcele, judeţul Covasna. Tratamentul este gratuit, dar famila nu are bani pentru transport şi cazare pe perioada celor 18 zile de recuperare.

Dacă puteţi şi vreţi să ajutaţi:

Raiffeisen Bank – Sucursala Valu lui Traian RON: RO 70 RZBR 0000 0600 1100 8342 Titular: Velichea Maria Domiciliu: Comuna Valu lui Traian, str. Credinţei nr. 9, jud. Constanţa, cod 907300. Telefon Velichea Maria: 0727 275 667, 0241 230 317. Bianca: 0724 699 198, E-mail: creatza-lui01@yahoo.com Site-ul Biancăi, creat cu ajutorul Consiliului Local Valu lui Traian: http://www.savebianca.ro

sursa aici

Bine ai venit!

Fie ca esti doar in trecere, fie ca te hotarasti sa ramai, nu ezita sa citesti despre ce este vorba...cum a luat nastere acest club...cine sunt membrii...ce obiective avem...cum poti ajuta si tu...daca te-am convins si vrei sa fii membru, lasa-mi un comentariu la acest post.

Clubul are si o camera de lectura...virtuala...poti sa citesti fragmente pe care le transcriu dintr-o carte ce imi este foarte draga...daca iti place ce citesti, pune pentru fiecare fragment, bani in pusculita...cat te lasa punga...eu postez zilnic...sunt 365 de fragmente...la sfarsitul lunii, deschide pusculita si ce ai strans, trimite la unul din cazurile propuse de club.

Nu te grabi sa iei o decizie...fie ca ramai, fie ca esti doar in trecere, acorda-mi cateva minute si citeste despre:
Camera de lectura este aici http://cartea-de-pe-blog.blogspot.com/

Mi-a mai venit o idee...avem si o terasa de unde poti privi ...http://adriana-doarpoze.blogspot.com/daca iti place ce vezi, nu uita sa pui un ban in pusculita.

Dupa cum vezi, oferta este mare...la fel cum banuiesc ca este si dorinta ta de a face o fapta buna...singura nu pot face mare lucru, dar impreuna poate reusim sa bucuram putin niste copii...iti spun un secret, dar sa nu mai spui la nimeni...asa mare cum sunt, inca mai vorbesc cu copilul care eram candva...daca si tu faci la fel, inseamna ca te-am castigat de partea noastra...fii binevenit!

Pe cine ajutam

Pentru inceput incercam sa-i ajutam pe..Sebastian, un baietel care trebuie sa fie operat (sa-l ajutam luna aceasta si daca nu se strang banii, mamica lui vad ca ne tine la curent cu suma stransa, continuam).

Bianca...am aflat ca poate beneficia de tratament gratuit dar nu are bani de transport si cazare...o voi suna maine (am aflat acum pe seara despre ea si am revenit la acest post...e cam tarziu sa o sun acum...21.40) sa vad ce suma i-ar fi necesara...revin cu informatii tot la acest post.

Dupa aceea sau in paralel, incercam sa ajutam doua grupuri de adulti si copii:

Copiii de la Valea Plopului din judeţul Prahova, care se află în grija parintelui Tănase; sunt copii ale căror mame au renunţat să avorteze sau copii proveniti din familii cu dificultăţi sociale mari.

Copiii de la Gogosari, judetul Giurgiu, sunt in grija parintelui Valentin.(preot Valentin Stefan, Parohia Sfantul Nicolae, Ralesti -sat Ralesti, com.Gogosari, jud. Giurgiu; tf 0720.906.635 / 0762.656.077.

Sa ne ajute Dumnezeu sa reusim!

Daca esti membru in club

Iti multumesc ca ai acceptat invitatia si sunt convinsa ca ne vom bucura impreuna si se vor bucura si altii de faptele noastre. Nu e oblogatoriu, dar ne va fi de folos daca:
  • iti vei incepe ziua cu o rugaciune;
  • iti vei informa si cititorii blogului, familia sau colegii despre clubul nostru; pentru blog, puteti proceda astfel: din blogul personal intrati la Personalizati...Adaugati un obiect gadget....lista de linkuri....la titlu scrieti Intra in Clubul Dardindar iar la adresa URL site nou treceti urmatorul link. si la final salvati
http://adriana-dardindar.blogspot.com/search/label/CLUBUL%20DARDINDAR
  • periodic, treci pe la club;
  • fii activ...incepe prin a citi tot ce am postat astazi in legatura cu clubul nostru.
Poti sa incepi acum: click si intra in Sala de receptie

Sugestii

Clubul nostru este deschis la orice idee noua care poate imbunatatii si eficientiza activitatea. Daca ai aflat despre un caz pe care crezi ca il putem ajuta, chiar si numai promovandu-l, nu ezita sa ni-l comunici.

Spune-ti parerea aici.

Recompense

Incepand cu luna august, in fiecare luna, in perioada 01-10 astept un semn ca ai facut o donatie catre cei propusi de club: o fotocopie dupa documentul de plata postata pe blog la tine sau trimisa la adriana.dardindar@gmail.com (dar neaparat sa ma anunti si aici la comentarii sa vin si eu pe blogul tau sa vad, sau sa urmaresc mailul).

Prin tragere la sorti, un castigator va primi din partea mea un dar...nu virtual...simbolic (adica nu foarte scump) dar folositor si frumos (vin in vizita pe blogul tau si vad ce te preocupa).

Ce zici, intri in club?

Cum poti fi de ajutor

Pai uite cat de simplu e...am mai multe variante...alegi una sau pe toate...

  • Citesti sau privesti, pui un ban la pusculita pentru fiecare fragment sau poza...le pregatesc zilnic pentru tine...fragmentele aici http://cartea-de-pe-blog.blogspot.com/, pozele aici...http://adriana-doarpoze.blogspot.com/;
  • Poti sa le vorbesti prietenilor tai despre acest club, fie pe blogul personal, fie cand te intalnesti cu ei...nu uita sa le dai adresa clubului: http://adriana-dardindar.blogspot.com/search/label/CLUBUL%20DARDINDAR (fac o paranteza...vad ca linkul contine si un 20...e sigur ceva de bine...ziua mea de nasterea...a fost tot intr-o vineri...alt an ...alt anotimp);
  • Poti trimite urmatorul mesaj, prin email sau mess: daca vrei sa faci o fapta buna, vino in club http://adriana-dardindar.blogspot.com/search/label/CLUBUL%20DARDINDAR;
  • Poti posta pe blog un articol in care sa vorbesti despre initiativa mea, folosind acelasi link de mai sus;
  • Putem face schimb de link-uri;
  • Daca esti fumator, poti renunta zilnic la 2-3 tigari...faci tu socoteala si ce economisesti trimiti celor propusi de club;
  • Daca ai ceva prin casa care nu iti mai este de folos, nu arunca...poate gasim o metoda sa colectam si sa le ducem acolo unde e nevoie;
  • Nu mai da banii pe lucruri pe care peste un timp le arunci ca nu le-ai folosit (recunosc ca mi se mai intampla si mie...ultima data cand am inventariat ce am aruncat...erau cam 40 lei);
  • Daca ai imprimanta, poti printa materiale de promovare a celor care au nevoie de ajutor (tot la club vei gasi si continutul acestora);
  • Daca ai timp, poti distribui materialele de promovare la cunoscuti, colegi, vecini, etc.;
  • Daca ai bani, poti trimite direct in conturile celor propusi de club (asta e varianta cea mai simpla si eficienta dar te lipseste de bucuria participarii efective, asa ca nu le ocoli nici pe celelalte).
Poti sa ne ajuti si tu cu ceva? Click aici

Clubul Dardindar

Deschidem astazi portile Clubului Dardindar...coincidenta sau, initierea acestui club se datoreaza unui eveniment trist...povestea reala sau imaginara, numai Dumnezeu stie, a dalidei...la fel si blogul meu a debutat cu ocazia unui eveniment trist, real, din pacate...moartea handbalistului roman Marian Cosma...la fel ca si atunci, am simtit o mare durere...la fel ca si atunci am simtit ca trebuie sa fac ceva...atunci, am scris un indemn la rugaciune colectiva pentru familia indoliata...acum am lansat o invitatie ...de a forma un club care sa faca fapte bune.

Am primit, in scurt timp de la lansarea invitatiei si raspunsuri de la cei invitati...de la o simpla idee am ajuns la un parteneriat..incet-incet, ne punem pe treaba...pas cu pas...nu ne propunem sa schimbam lumea...doar sa ajutam dupa puterile noastre, acolo unde este nevoie.

Coincidenta sau nu, astazi am sesizat, ca primul copil pe care dorim sa-l ajutam, este din acelasi oras cu Ioana, cea care mi-a semnalat cazul dalidei...Sebastian, un baietel care trebuie sa fie operat (sa-l ajutam luna aceasta si daca nu se strang banii, mamica lui vad ca ne tine la curent cu suma stransa, continuam).

Dupa aceea sau in paralel, incercam sa ajutam doua grupuri de adulti si copii:

Copiii de la Valea Plopului din judeţul Prahova, care se află în grija parintelui Tănase; sunt copii ale căror mame au renunţat să avorteze sau copii proveniti din familii cu dificultăţi sociale mari.

Copiii de la Gogosari, judetul Giurgiu, sunt in grija parintelui Valentin.

Sunt convinsa ca daca vrem, putem!

Am revenit la acest post, pentru ca ne-am format clubul...afli totul despre noi intrand cu un click aici.

Membrii clubului

Pana acum, clubul unchilor, matusilor, verilor si verisoarelor adoptive are urmatorii membrii:

Cosmyna, mmary, Dilimache, Fluturaş, treangelsmother, Mariana, ivona, Dana, MONICA DANIELA, Marilena, klaula, Lifer, adriana ...daca vrei sa ne cunosti, ne poti citi pe blogurile noastre...un simplu click pe fiecare nume si ne descoperi...

Vad ca ne-am strans 12 matusi si 1 verisoara. Esti binevenit si tu!

New entry: Gabi (2*mami); gabriela, Ioana, darry.anna, miki;

joi, 2 iulie 2009

Clubul unchilor si matusilor adoptive

Ma tot framanta un gand...a inceput mai intai cu o durere in stomac, luni, cand am citit postul dalidei...in naivitatea mea, am crezut ca mesajele noastre si dorinta sincera de a o ajuta, o vor face sa isi schimbe hotararea...am uitat insa, ca la varsta ei, cu greu te poate convinge si cel mai puternic argument...de cele mai multe ori, este nevoie de pragul de sus...de un mare cucui si pe urma incepi sa te uiti si sa vezi si pragul de jos.

La o scara mai mica, as putea spune ca am trecut, in cateva zile, de la agonie la extaz...luni am simtit o senzatie de neputinta...mi-am zis si eu, probabil ca multi dintre voi, ca decat sa-mi fi pierdut timpul sa-i scriu mesaje, mai bine spoream rugaciunea...pe urma tot nu imi venea sa cred ca este un jurnal on-line...ma gandeam ca nu poti sa scrii cu atata usurinta, ca totul este ok, dupa ce ai pierdut ceva din tine...recunosc ca mi-am dorit ca totul sa fie o farsa sau o modalitate de a atrage atentia asupra acestui subiect...cred ca am incercat sa ma conving pe mine ca nu a fost ceva real...am inceput sa merg pe urmele mesajului prin care am aflat de blogul dalidei...am tras concluzii...pana ieri, cand fara sa-mi doresc, asteptand pe cineva la o terasa, am auzit un dialog purtat intre un grup de fete foarte tinere...se discuta cu atata usurinta despre sex, despre avorturi...despre subiectele de la bac...pe masa, langa linii, echere, truse de compas se mai aflau si pachetele de tigari si scrumierele pline...m-am simtit foarte batrana, naiva si cred ca in acel moment am atins culmea agoniei.

Sunt o tipa optimista si m-am hotarat sa nu las amaraciunea sa ma domine...extazul a inceput sa se contureze inainte de apogeul agoniei...tot cautand pe net, am dat peste oameni care fac multe pentru copiii singuri ...am dat peste un baietel care are nevoie de ajutor...m-am gandit, ca tot am format o comunitate pe blogul dalidei...tot eram gata sa o ajutam financiar sa iasa din impas...ne si vedeam ca ne vom intalni in primavara urmatoare la botez...eu incepusem sa fac o lista cu cei pe care doream sa-i contactez si sa le povestesc despre ea...mai in gluma, mai in serios, luni am simtit ca imi lipseste obiectul muncii...

Concluzia: daca, la fel ca mine si voi va doreati sa o ajutati pe dalida, de ce sa nu ajutam pe cine are cu adevarat nevoie, sa ne transformam in unchi si matusi, pentru o perioada lunga sau scurta, dupa puterea fiecaruia, pentru:

Sebastian, un baietel care trebuie sa fie operat (sa-l ajutam luna aceasta si daca nu se strang banii, mamica lui vad ca ne tine la curent cu suma stransa, continuam).

Pe urma, daca vreti, facem doua grupe si ajutam aici:

Copiii de la Valea Plopului din judeţul Prahova, care se află în grija parintelui Tănase; sunt copii ale căror mame au renunţat să avorteze sau copii proveniti din familii cu dificultăţi sociale mari.

Copiii de la Gogosari, judetul Giurgiu, sunt in grija parintelui Valentin.

Inchei, intrebandu-va si sperand: facem echipa?

Am revenit la acest post, pentru ca ne-am format clubul...afli totul despre noi intrand cu un click aici.

Pentru cei care nu stiu cine este dalida, click aici

miercuri, 1 iulie 2009

Alte doua biciclete

De data aceasta eu am fost doar o mica veriga...personajele povestii sunt: doi copii, care crescuti frumos de mamica lor, participa mereu la Sfanta Liturghie...ajuta dupa puterile lor...o alta mamica de 6 copilasi care a venit cu ideea, multi credinciosi de la biserica noastra...

...eu, ma stiti ca sunt buna de gura, m-am ocupat cu strangerea de fonduri ...am cerut binecuvantare de la parintele si m-am pus pe vorbit cu fiecare ...de la inceputul postului, pana in ultima zi...am strans exact de doua biciclete si cat aveam nevoie pentru taxi...

...dar nu a fost nevoie de taxi, pentru ca a avut Dumnezeu grija sa trimita si pe cel care sa ne ajute cu masina...un alt om bun...in felul acesta am putut sa cumparam si pompa si cateva dulciuri...

Acum, la ora cand eu scriu, cei doi copii cred ca isi spun rugaciunile de dimineata...vor manca si pe urma vor iesi in parc cu bicicletele lor...sunt foarte bucurosi...va amintiti bucuria aceea, cand erati mici si primeati ceva frumos?!...eu tin minte ca atunci cand am primit primele patine, am vrut sa nu le dau jos dupa ce le-am probat....vroiam sa ma duc la culcare, incaltata cu ele...

Dar bucuria lor este si mai mare, pentru ca de cand s-au nascut, acum sunt in clasa a patra, nu au fost niciodata plecati in vacanta...nu sunt bani...acesta a fost si motivul pentru care am strans noi...am vrut sa recompensam o familie care isi creste frumos copiii...o familie care da societatii viitori tineri si adulti cumescade.

Incercati si voi sa gasiti astfel de copii...sunt convinsa ca cei din povestea mea nu sunt unicat...merita sa le aratam ca pretuim efortul lor de a fi cuminti, de a invata bine, intr-o societate in care bunul simt se pare ca e perceput ca ceva demodat...

Pasul urmator e sa cereti binecuvantare de la duhovnicul vostru...pe urma va hotarati ce rol vreti sa jucati in poveste...bineinteles ca un rol va fi deja adjudecat...cel al copilului, se intelege.

Ar mai fi o problema dar sunt convinsa ca nu asa grea...ce sa ii cumparati...daca nu stiti, nu va sfiiti sa-l intrebati pe micut... nu stiu cum se face dar copiii au mereu cate o lista la ei...

Merita, macar o data sa jucati in povestea asta...cea mai mare bucurie o veti avea la final...veti primi o imbratisare pe care nu o veti mai uita...fara cuvinte, din cauza emotilor.