miercuri, 3 martie 2010

Biserica Kretzulescu



























































Biserica Kretzulescu - a fost construita intre 1720-1722, prin eforturile cancelarului Iordache Kretzulescu si ale sotiei sale, Safta (una din fiicele lui Constantin Brancoveanu). Initial Biserica era inconjurata de magazine si de case care faceau parte din Hanul lui Kretulescu, care a fost demolat pentru constructia palatului regal. Cutremurul din 1838 a distrus turnul Bisericii, care a fost refacut in 1859, intr-un stil neoclasic, cu o turla din lemn acoperita cu tabla, a carei pictura fusese refacuta de Gheorghe Tatarescu. Pridvorul care era inchis are pictura originala, care sta sub semnul stilului brancovenesc.

Biserica a fost adusa la forma initiala prin restaurarea care a avut loc intre anii 1935-1936. Cu ajutorul arhitectilor Stefan Bals si Em. Miclescu, pridvorul a fost redeschis, iar in locul turlei din lemn, s-a creat unul in piatra naturala. A fost indepartata tencuiala exterioara care era deja distrusa si astfel a fost pusa in valoarea plastica monumentului. Pentru a se sublinia fresca in spirit bizantin care dateaza din 1872, a fost indepartata picutura in ulei a lui Tatarescu, cu exceptia portretelor ctitorilor.

Biserica a fost reparata si intre anii 1842-1843, din cauza cutremurului din 1940.

In perioada comunista se preconiza daramarea bisericii Kretzulescu. A fost salvata datorita arhitectilor, dintre care o amintim pe doamna Henriette Delavrancea. A fost realizata o noua restaurare atat la exterior cat si la interior, atat dupa cutremurul din 1977 cat si dupa revolutia din 1989. Toate aceste lucrari au fost realizate cu sprijinul preotului Paroh Raduca Vasile. Restaurarea a inceput in 1996 si a durat pana in 2003, atunci cand pictura veche a fost partial spalata.

Biserica este asemanatoare ca proportii cu biserica Enei care a fost realizata in aceeasi perioada. Sistemul de boltire interioara este acelasi la cele doua biserici, astfel incat se poate ca cele doua locasuri sa fi avut aceeasi mesteri. Biserica Kretzulescu are un pridvor cu cinci arcade pe fatada de vest si cu cate doua arcade pe lateral, care se sprijina pe stalpi din piatra. Cele doua bolti semisferice cu care este acoperit pridvorul sunt despartite de un arc. Pronaosul este despartit cu trei arcade de naos. Cafasul are balconul stramt si este sustinut de doua coloane subtiri, din fonta. Turlele sunt pe plan octogonal, au fetele laterale iar ferestrele sunt inguste si sunt inconjurate de arcade. Decoratia exterioara este din caramida, iar fatadele au o tencuiala subtire. Braul este lat ( specific artei brancovenesti). Registrul interior are panouri dreptunghiulare care incadreaza ferestrele; registrul superioar are panouri inalte al caror aspect ne duce cu gandul la ornamentatia din Moldova. Pe fatada din partea de vest exista o partec are are latimea a doua panouri nepictata pana astazi.

Biserica Kretzulescu are o mare valoare arhitectonica deoarece se afla la granita celor doua perioade importante ale arhitecturii din Muntenia: cea a domnilor fanarioti, respectiv epoca brancoveneasca.

Surse:

http://www.crestinortodox.ro/locasuri-cult/biserica-kretulescu/biserica-kretulescu-7155.html

http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/mitropolia-munteniei-dobrogei/biserica-kretzulescu-68177.html

Un comentariu:

adriana spunea...

continuam aici http://adriana-dardindar.blogspot.com/2010/03/doamna-arhitecta_03.html