joi, 20 mai 2010

Limba Paterna

Ne dorim cu totii, ca atunci cand suntem intr-un necaz, Dumnezeu sa ne auda rugaciunea. Si vrem sa ne raspunda si nu oricum: vrem sa ne raspunda repede.

De multe ori, pana sa ne atinga necazul, nici nu stiam ca Dumnezeu ne poate raspunde. Il impingeam undeva catre batranetile noastre, spunandu-ne ca tineretea este buna pentru alte indeletniciri.

La fel cum limbile straine sunt mai bine invatate in timpul copilariei, asa si limba in care ne vorbeste Dumnezeu ne ajunge mai repede la inima daca suntem cat mai tineri, daca o auzim din frageda copilarie.

Dumnezu ii vorbeste fiecaruia pe limba lui; asta inseamna ca nu avem motiv sa nu intelegem ce vrea sa ne spuna. Singurii vinovati care facem ca Limba Paterna sa devina o limba straina suntem doar noi insine.

Putem pune inceput bun, rugandu-ne ca Duhul Sfant sa ne faca si pe noi partasi la orele de Limba Paterna:
Imparate ceresc, Mangaietorule, Duhul adevarului, Care pretutindenea esti si toate le plinesti, Vistierul bunatatilor si Datatorule de viata, vino si Te salasluieste intru noi si ne curateste de toata intinarea si mantuieste, Bunule, sufletele noastre.

Fiind convinsi ca rugaciunea ne va fi ascultata, la fiecare Sfanta Liturghie, sa ne unim glasul inimilor, rugand pe Bunul Dumnezeu:
Doamne, Cel ce in ceasul al treilea, ai trimis pe Preasfantul Tau Duh Apostolilor Tai, pe acela, Bunule, nu-L lua de la noi, ci ni-L innoieste noua celor ce ne rugam Tie"
Sa ne ajute Bunul Dumnezeu, pe toti!

Niciun comentariu: