Sfanta Mare Mucenita Eufimia

Din Proloage:

Aceasta mult slavita Mucenita a trait pe vremea urmasilor lui Diocletian (305-312) si petrecea in randuiala fecioarelor, indeletnicindu-se cu duhovnicestile nevointe. Deci, a iesit porunca de la dregatorul Priscus sa se adune tot poporul si fiecare, dupa puterea sa, sa aduca jertfa lui Ares, zeul Calcedonului. Si s-a adunat popor mult; iar unii din crestini, nevrand sa jertfeasca idolului, de frica chinurilor se ascundeau pe unde puteau. S-au gasit insa tradatori, si au fost descoperiti.

Printre cei ce n-au primit sa jerfeasca lui Ares a fost si Sfanta Eufimia, fecioara. Deci, prinzand-o pentru marturisirea lui Hristos si dand-o la chinuri cu foc, cu roata si cu alte maestrii de chinuri, au dat-o, la urma, fiarelor salbatice ca sa o manance. Da, macar ca a ramas nevatamata de fiare, Sfanta Eufimia si-a dat sufletul sau catre Domnul.

Biserica Ortodoxa o cinsteste ca pe cei mai mari Mucenici. In vechime, erau in Constantinopol patru biserici ridicate in cinstea ei. Cea mai vestita a fost insa cea din Calcedon, in care s-a si tinut cel de-al patrulea Sinod a toata lumea, impotriva ratacirii lui Eutihie, la anul 451. Parintii de la Calcedon socoteau ca izbanda hotararilor soborului, se datora, in buna parte, mijlocitorilor Sfintei Eufimia. Dumnezeului nostru slava!

Viata: aici
Minunea de la Calcedon: aici