luni, 31 mai 2010

Sunt fumator pasiv

Astazi este inceputul unei perioade in care sper ca procentele de mai jos sa scada: incepe postul sfintilor Apostoli Petru si Pavel.

Tot astazi este si Ziua Mondială Anti-Fumat.

În România, zilnic se fumeaza peste 5 milioane de pachete de ţigări (scrie aici).

De aici am aflat ca:

  • Statisticile arată că Grecia este ţara cu cei mai mulţi fumători din Uniunea Europeană. Conform unui eurobarometru realizat de Comisia Europeană, în acest top Grecia (42%) este însoţită de Bulgaria (39%), Letonia (37%), România, Ungaria, Cehia, Lituania şi Slovacia (toate cu 36%).
  • În UE, trei din zece oameni, cu vârsta peste 15 ani, fumează iar un sfert dintre aceştia consumă tutun zilnic.
  • O altă problemă este legată şi de fumatul pasiv. Astfel, în ţările membre ale UE, 14% dintre nefumători şi 23% dintre fumători sunt expuşi la fum de ţigară zilnic.
Am deschis calculatorul si am facut cateva calcule aproximative:

5 milioane de pachete....mi se pare un pic exagerat, tinand cont ca populatia la recensamantul din 2002 era de 21 de milioane (din care 5 milioane sunt copii)...raman 16 milioane adulti...36 % inseamna aproape 6 milioane de persoane care fumeaza...cum din 2002 pana acum populatia adulat a mai scazut, inseamna ca nu e nimic exagerat in cele 5 milioane de pachete fumate zilnic.

5 milioane pachete de tigari * 10 lei=50 milioane lei

50 milioane
lei/4.1792=11.912.704 euro

Diferenta dintre fumatorii pasivi si cei activi sunt aceste milioane de euro arsi zilnic.

Eu ca fumator pasiv ce sa fac?!

Sa ma apuc de fumat?...Sa intorc si celalalt obraz si sa inspir mai mult fum?...Sa le interzic celor din jurul meu sa mai fumeze cand sunt si eu de fata?

Pot face totusi ceva: sa ma rog Bunului Dumnezeu ca si fumatorul activ sa scape de acest viciu.

Cei 64% care nu fumam, daca ne-am uni zilnic rugaciunile, am fi mult mai eficienti decat daca suntem intr-un razboi permanent cu cei care fumeaza activ.

Săptămâna a II-a după Rusalii

Anul acesta Săptămâna a II-a după Rusalii este cuprinsa intre 31 mai si 6 iunie.

A inceput postul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel.

Luni: Rm 2 , 28-29; 3, 1-18; Mt 6, 31-34; 7, 9-11.
Marţi: Rm 4, 4-12; Mt 7, 15-21.
Miercuri: Rm 4, 13-25; Mt 7, 21-23.
Joi: Rm 5, 10-16; Mt 8, 23-37.
Vineri: Rm 5, 17-21; 6, 1-2; Mt 9, 14-17.
Sâmbătă: Rm 3, 19-26; Mt 7, 1-8.
Duminică: la Utrenie – Mc 16, 1-8, iar la Liturghie – Rm 2, 10-16; Mt 4, 18-23.

Lecţionar (colecţie de fragmente din Sfanta Scriptură) preluat de pe www.DERVENT.ro (pentru a-l gasi, fiind intocmit pe tot anul, accesati fotografia cu Sfanta Scriptura si accesati Anexe).

Pentru a citi fragmentele respective, deschideti cu un click grupul de litere si cifre.
Ex: Ef 5, 8-19. Se va deschide o pagina unde vom gasi un fragment, cuprins intre versetele 8 si 19, colorat cu roz.

De preferat este sa citim din carte, dar daca nu avem o Biblie acasa, putem citi si de pe net pana cand ne vom cumpara Sfanta Scriptura. (V-am spus aici de ce meritam sa ne facem acest dar).

Cel putin o data pe saptamana, duminica, sa participam la Sfanta Liturghie, unde se va citi din Apostol si din Evanghelie, urmand sa ascultam si predica ce aduce lamuriri celor citite.

Doamne, ajuta!

Un nou numar din Apostolat

Natalia ne anunta ca a aparut numarul 40 din Apostolat in Tara Fagarasului:

Catehism: Dumnezeu ne învaţă să ne rugăm: Rugăciunea Tatăl nostru

Educaţie creştină:

Pas în doi:

Căsuţa copiilor: Dumnezeu a creat lumea

Fii tânăr cu Hristos:

Cu Dumnezeu în casă:

duminică, 30 mai 2010

Prima saptamana dupa Rusalii

Anul acesta, saptamana cuprinsa intre intre 24 si 30 mai a fost Săptămâna I după Rusalii iar fragmentele citite din Sfanta Scriptura sunt prezentate in lectionarul urmator:

Luni: Ef 5, 8-19; Mt 18, 10-20.
Marţi: Rm 1, 1-7, 13-17; Mt 4, 25; 5, 1-13.
Miercuri: Rm 1, 18-27; Mt 5, 20-26.
Joi: Rm 1, 28-32; 2, 1-9; Mt 5, 27-32.
Vineri: Rm 2, 14-29; Mt 5, 33-41.
Sâmbătă: Rm 1, 7-12; Mt 5, 42-48.
Duminica tuturor sfintilor: Paremii – la Vecernie (sambata seara): Is 43, 9-14; Sol 3, 1-9; Sol 5, 16-6, 1; la Utrenie – Mt 28, 16-20, iar la Liturghie – Evr 11, 33-40; 12, 1-2; Mt 10, 32-35, 37-38; 19, 27-3

Lecţionar (colecţie de fragmente din Sfanta Scriptură) preluat de pe www.DERVENT.ro (pentru a-l gasi, fiind intocmit pe tot anul, accesati fotografia alaturata, si pe urma accesati Anexe).

Pentru a citi fragmentele respective, deschideti cu un click grupul de litere si cifre.
Ex: Ef 5, 8-19. Se va deschide o pagina unde vom gasi un fragment, cuprins intre versetele 8 si 19, colorat cu roz.

De preferat este sa citim din carte, dar daca nu avem o Biblie acasa, putem citi si de pe net pana cand ne vom cumpara Sfanta Scriptura. (V-am spus aici de ce meritam sa ne facem acest dar).

Cel putin o data pe saptamana, duminica, sa participam la Sfanta Liturghie, unde se va citi din Apostol si din Evanghelie, urmand sa ascultam si predica ce aduce lamuriri celor citite.

Doamne, ajuta!

Duminica tuturor sfintilor

Sursa: CrestinOrtodox.RO

Sarbatorim astazi, impreuna cu toata crestinatatea ortodoxa, Duminica Tuturor Sfintilor. Cinstim acum, laolalta si dupa cuviinta, pe cei mai vrednici fii ai neamului omenesc. Cinstim pe toti acei care, de la inceputurile lumii si pana acum, in toate timpurile si in toate locurile pe unde au trait, s-au straduit sa pastreze demnitatea lor de oameni, inchinandu-si toata viata lor in slujba binelui si a dreptatii, in slujba lui Dumnezeu.

In acest urias sobor al tuturor sfintilor, pe care ii cinstim acum la aceasta sarbatoare, sunt toti stramosii neamului omenesc, toti patriarhii si sfintii prooroci ai Vechiului Testament, impreuna cu toti dreptii dinainte de intruparea Mantuitorului, rascumparati de El prin jertfa Sa pe Cruce. Ei sunt acei despre care marele Apostol Pavel scrie asa in Epistola catre Evrei, despre acesti sfinti patimitori pentru dreapta credinta si pentru Hristos, pentru Dumnezeu : Au fost chinuiti, au suferit batjocuri si bice, ba chiar lanturi si inchisoare; au fost pusi la cazane, au fost taiati cu fierastraul, au murit ucisi cu sabia, au pribegit in piei de oaie si in piei de capra, lipsiti, stramtorati, rau primiti.

Ei, de care lumea nu era vrednica, au ratacit in pustii si in munti, si in pesteri, si in crapaturile pamantului (Evrei 11, 36-38 ). Tot acum, laolalta cu ei, cinstim cu evlavie pe toti prietenii lui Dumnezeu din Legea harului, adica cinstim fericitele cete ale apostotilor, ale mucenicilor, ale sfintilor ierarhi, ale cuviosilor parinti, barbati si femei, si ale tuturor placutilor lui Dumnezeu din toate timpurile si din toate straturile vietii sociale : pescari ca Sfintii Apostoli -, gradinari, vamesi, negustori, ciobani, cizmari, ostasi, imparati, mineri, fierari, bucatari, avocati, doctori sau filosofi, care in mijlocul societatii si in cadrul vietii de familie, in munca lor de toate zilele, s-au ingrijit si de sufletele lor, pastrand legatura cu Dumnezeu prin rugaciune si viata cinstita, implinind poruncile lui Dumnezeu, si aspru si-au sfintit viata si li s-au scris numele lor in cartea vietii, in Imparatia lui Dumnezeu.

Sfintenia nu este un cerc inchis, ea poate fi dobandita de oricine. Mantuitorul spune pe Muntele Fericirilor: Fiti, dar, voi desavarsiti, precum Tatal vostru Cel ceresc desavarsit este! (Matei 5, 48). Nu erau nici calugari atunci, nici niste oameni speciali care ascultau aceste cuvinte. Era de fata o multime foarte variata si El la toti le poruncea sa fie sfinti. Asa incat sfintenia este deschisa pentru oricine. De aceea am amintit toate aceste categorii sociale. Toti au intrat in sfintenie. Si aflam din Vietile Sfintilor cum au petrecut si si-au savarsit vietile lor. Asa incat cinstea sfinteniei s-a dat pentru fiecare dintre noi, care uneori ne plictisim de rugaciune, de tot ceea ce ne ofera Dumnezeu pentru sfintenia noastra.

Noi ii cinstim pe toti sfintii pentru viata lor pilduitoare, pentru statornicia lor in credinta, pentru caracterul lor hotarat pe calea binelui si a dreptatii, pentru bunatatea inimii lor si pentru sfintenia vietii lor. Ii cinstim pentru ca au devenit cetatenii casei lui Dumnezeu, prietenii si iubitii lui Durmezeu si pentru ca acolo unde sunt acum, in imparatia lui Dumnezeu, asculta rugaciunile noastre, ne vad cum traim, cunosc trebuintele noastre si necazurile noastre, se bucura de intoarcerea noastra catre Dumnezeu si se roaga si mijlocesc pentru noi atunci cand le cerem ajutorul; iar rugaciunile si mijlocirile lor sunt ascultate si bineprimite de Dumnezeu.

Cinstind pe Maica Domnului si pe sfinti, cinstim pe Stapanul lor, Care este Dumnezeul parintilor nostri si Dumnezeul nostru al tuturor. Noi toti suntem chemati si indemnati sa ne imprietenim cu Dumnezeu si cu sfintii Sai inca din viata aceasta, si sa-i chemam in rugaciunile noastre, sa le ascultam povetele si sa le urmam credinta si faptele lor, sa ne insusim modelul vietii lor si scopul sau idealul vietii lor. Scopul ultim al vietii lor a fost desavarsirea sau sfintenia, iar vietile lor au stralucit ca niste faclii luminoase pe cararile intortocheate ale acestei lumi. Ei au ascultat si au implinit slavita porunca data de Dumnezeu catre toata lumea cand a zis : Fiti sfinti, caci Sfant sunt Eu ( I Petru 1, 16 )

Aceasta porunca este data pentru prima data lui Moise, pe care o gasim in cartea Levitic, capitolul 11. Deci, inca din vremea Vechiului Testament ni se poruncea sa fim sfinti. Iar astazi este de batjocura acest cuvant : "Vrei sa fii sfant ? Vrei sa faci pe sfantul ?" Ca si cum sfintenia ar fi ceva interzis. Ar trebui sa spunem : " Doamne ajuta-mi sa fiu sfant !" Sa fim sfinti cu totii. Acesta este idealul nostru ! Este porunca sa fim sfinti; porunca de la Dumnezeu. Si o alta porunca, asemanatoare cu aceasta, rostita de Mantuitorul pe Muntele Fericirilor, cand a poruncit tuturor ascultatorilor Sai de atunci si din totdeauna : Fiti desavarsiti, precum Tatal vostru Cel din ceruri desavarsit este ( Matei 5, 48).

Cand citim sau cand auzim din Sfintele Scripturi aceste porunci dumnezeiesti : " Fiti sfinti sau fiti desavarsiti ", care este in fond acelasi lucru, le primim cu greutate la prima auzire, ni se pare ca e cu neputinta de infaptuit sfintenia cu propria noastra viata ! Daca privim insa la vietile sfintilor, despre care stim ca au fost si ei oameni pamanteni ca si noi, si vedem ca ei au putut implini aceasta porunca a sfinteniei, a desavarsirii, prindem si noi curaj si smerita indrazneala. Mai ales ca sfintenia si desavasirea nu inseamna numai semne si miununi; putini sfinti au facut minuni in viata lor pamanteasca.

Minunile sunt daruri speciale, in plus, si nu totdeauna sunt insusirile sfinteniei. In privinta aceasta, Mantuitorul ne-a spus niste cuvinte care pe multi trebuie sa ne puna pe ganduri. El a zis printre altele : In ziua aceea a judecatii multi Imi vor zice : Doamne, Doamne ! Oare nu in numele Tau am prorocit, si nu in numele Tau am scos demoni si n-am facut noi atatea minuni in numele Tau? Se vor apara oamenii. Si atunci voi zice lor , spune Mantuitorul Hristos : Niciodata nu v-am cunoscut pe voi ! - cumplit raspuns ! Departati-va de la Mine, voi, cei ce lucrati faradelegea (Matei 7, 22-23).

Sfintenia sau desavarsirea nu presupun numaidecat semne si minuni, asa cum suntem obisnuiti sa credem uneori. Minuni, ce pot sa uimeasca pe oameni, ajung sa faca si vrajitorii si scamatorii si fachirii, ajutati de puterile intunericului. Dar sfintenia nu pot sa o dobandeasca decat cei blanzi si smeriti cu inima, cei plini de dragoste pentru Dumnezeu si pentru aproapele lor. Sfintenia cea bineplacuta lui Dumnezeu trebuie sa aiba macar aceste trei insusiri.

Instrainarea omului de rautati si de patimi. Noi suntem numiti vase de lut si aceste vase trebuie curatite ca sa poata intra si sa poata ramane in ele harul Sfantului Duh, adica sfintenia. In Imparatia lui Dumnezeu nimic necurat nu intra spune Sfantul Apostol Pavel. Asa incat trebuie sa ne curatim trupul nostru de patimi si de rautati.

A doua conditie: Pastrarea si marturisirea dreptei credinte in Dumnezeu. Cei care fac false minuni, sunt niste sarlatani. Exista minuni faacute de sfinti, fara indoiala, dar acestea sunt mai rare.

Si a treia conditie : Implinirea poruncilor dumnezeiesti. In Filocalie, volumul intai, se spune intre altele si acest lucru: Dumnezeu este ascuns in poruncile Sale. Intrucat implinesti porunca Evangheliei, Dumnezeu este de fata si ti se arata. Il vezi. Fericiti cei curati cu inima, ca aceia vor vedea pe Dumnezeu (Matei 5, 8 ), spune "Fericirea " a sasea. De obicei, credinta cea adevarata fata de Dumnezeu se cere dovedita prin fapte de dragoste sincera fata de aproapele nostru : Caci de va zice cineva ca iubeste pe Dumnezeu iar pe fratele sau il uraste, este un mincinos, spune Sfantul Evanghelist Ioan in Epistola intaia dintre scrierile sale.

Caci cel ce nu iubeste pe fratele sau pe care il vede, cum poate sa-L iubeasca pe Dumnezeu pe Care nu-L vede? (I Ioan 5, 20 ). Tot Sfantul Ioan Evanghelistul spune ca nimeni nu poate cunoaste pe Dumnezeu, nu poate crede in El si nu-L poate iubi cu adevarat, daca mai intai nu-si scoate rautatea din propria sa inima si daca nu dovedeste prin fapta dragostea curata fata de semenii sai. Cine face asa, se afla pe calea sfinteniei, adica este pe calea pe care au mers sfintii in drumul lor spre imparatia lui Dumnezeu. Si aceasta asteapta Dumnezeu de la noi : sa vrem, sa daruim, sa ne ostenim, sa mergem pe calea Lui, sa fim de partea Lui.

Ca sa intram pe aceasta cale a sfinteniei si sa sporim in ea, avem la indemana ajutorul lui Dumnezeu, numit harul Sfantului Duh, care este puterea darului ce izvoraste din Duhul Sfant, prin care lucreaza Dumnezeu in lume si in noi. Harul il dobandim si il mentinem prin Sfintele Taine, prin rugaciunea personala, prin rugaciunile si binecuvantarile Sfintei Biserici.

Mantuitorul ne invita cu iubire pe calea Lui si ne cheama la El, zicand : Veniti la Mine toti cei osteniti si impovarati si Eu va voi odihni pe voi. Ramaneti intru Mine, spune Iisus Hristos, si Eu voi ramane intru voi. Caci precum mladita nu poate sa aduca roada de la sine, daca nu ramane in vita; asa nici voi, daca nu ramaneti intru Mine. Eu sunt vita, voi mladitele (Ioan 15, 4). Vedeti ce raport strans este intre noi si Dumnezeu ? Cine ramane in Mine si Eu raman in el, acela aduce roada multa. Fara de Mine nu puteti face nimic ! (Ioan 15, 5).

Cu alt prilej Mantuitorul se roaga Tatalui ceresc, zicand : Sfinteste-i, Doamne, cu adevarul Tau, ca si ei sa fie sfintiti in adevar (Ioan 17, 17). Sfantul Apostol Pavel spune : Voia lui Dumnezeu este sfintirea noastra Iar Sfantul Apostol Petru indeamna pe calea sfinteniei pe credinciosii din vremea sa si ne indeamna si pe noi, pe cei de astazi prin aceste cuvinte : Fiti sfinti in toata petrecerea vietii voastre. Ca scris este : Fiti sfinti ca Sfant sunt Eu, zice Domnul Dumnezeu (I Petru 1, 15-16).

Si continua : Daca chemati Tata pe Cel ce judeca cu nepartinire, petreceti in frica vremelniciei. Curatati-va sufletele prin ascultarea de adevar si nefatarnica iubire de frati si iubiti-va unul pe altul din toata inima, cu toata staruinta, lepadand toata rautatea si tot viclesugul si fatarniciile si pizmele si toate clevetirile; ca sa deveniti prin Duhul Sfant semintie aleasa, preotie imparateasca si neam sfant, popor ales al lui Dumnezeu

Cand ne vom afla pe o asemenea cale vom uri faradelegea si pacatul si vom simti nevoia launtrica de a face cat mai mult bine in jurul nostru. Atunci ne vom insufleti usor pentru tot ce este frumos, nobil si de folos oamenilor si vom simti din plin bucuria si dulceata faptei bune, pastrand mereu in noi duhul smerit si bland.

Aceasta este calea sfinteniei. Pe o asemenea cale au mers si sfintii pe care ii sarbatorim astazi. Din vietile lor invatam sa fim cinstiti, harnici, modesti, blanzi, pasnici, curati la suflet si la trup, generosi, plini de bunatate si de omenie. Toate aceste virtuti isi au puterea si izvorul in Dumnezeu, pe Care L-au descoperit in masura in care au trait dupa sfaturile si dupa sfintele Sale porunci. In El au crezut, pe El L-au marturisit, pe El L-au iubit si catre El s-au dus, in imparatia Lui si in slava Lui, cum spune Psalmistul : Adanc pe adanc cheama

Societatea noastra omeneasca si romaneasca are nevoie de oameni cinstiti, de oameni intelepti, modesti, cumpatati, de oameni pasnici, plini de omenie. Sa nu pretindem altora sa fie asa; sa ne straduim noi insine, fiecare, in sectorul sau de activitate, sa fie mai bun, mai sincer, mai curat, mai cinstit, mai omenos, mai credincios, dupa chipul vietii acelora pe care ii praznuim astazi.

Incheind aceste ganduri despre sfintii pe care ii praznuim astazi sa ne rugam lui Dumnezeu cu umitinta, zicand asa : Da-ne, Doamne, duhul sfinteniei, barbatia si statornicia sfintilor Tai pe calea binelui ! Da-ne, Doamne, taria lor in credinta, ravna dragostei lor, duhul smereniei si al virtutilor crestinesti pe care le-au avut ei ! Ajuta-ne, Doamne, ca tot ce gandim, ce vorbim si tot ce infaptuim sa fie spre slava Ta si spre binele aproapelui nostru, ca impreuna sa Te cinstim cu credinta pe Tine, Dumnezeul parintilor nostri, pentru rugaciunile tuturor sfintilor Tai. Amin

Parintele Sofian Boghiu

Sursa: CrestinOrtodox.RO

vineri, 28 mai 2010

Dă-ne nouă, Doamne, o inimă sănătoasă!

Articolul pe care l-am scris pentru Apostolat in Tara Fagarasului:

Nu cred că este cineva care îşi doreşte să fie rău, nefericit sau bolnav. Tânjim toţi după o stare de bine, de linişte interioară, dar uităm că acestea sunt posibile doar dacă avem o inimă netulburată.


De multe ori, poate şi pentru faptul că nu am simţit cum este să ai pace in inimă, nu depunem prea mult efort pentru a căpăta liniştea sufletului. Nimic însă nu se compară cu o inimă bună, o inimă care să te facă să îi cuprinzi în ea cu aceeaşi dragoste şi pe cei care te iubesc, dar şi pe cei care nu te plac. În cele din urmă, o inimă bună este o inimă sănătoasă, care face ca întreg trupul să fie sănătos; şi, astfel, cuvintele “minte sănătoasă în corp sănătos” să nu ni se pară doar o figură de stil.
O inimă bună îl ajută pe om să mute şi munţii din loc, să facă faţă cu uşurinţă şi celor mai grele situaţii. O inimă bună, precum era inima copilăriei noastre, se cultivă precum o recoltă bogată. Primăvara semeni şi, până la roadele culese în toamnă, depui efort. Mergi la grădină, uzi, smulgi buruienile, îngraşi pământul şi la final te bucuri de roade.

Anul acesta, primăvara a început în februarie. Trupul a postit, sufletul s-a rugat, inima l-a primit în ea pe Hristos, Care a transformat-o într-o inimă sănătoasă. Tot ceea ce trebuie să facem, este să nu o tulburăm din nou. Nu este lucru uşor, dar Duhul Sfânt ne va ajuta să păstrăm în noi Împărăţia lui Dumnezeu.

Să nu deznădăjduim dacă nu simţim încă pacea în inimă. În prag de vară, luni, 31 mai, va începe o altă perioadă în care inima poate fi cultivată. Să ne dorim o inimă bună, să cerem ajutorul lui Dumnezeu ca să ne transforme şi pe noi din Saul în Pavel, să postim, să ne rugăm, să mergem la biserică (cea mai potrivită grădină pentru transformarea inimii noastre) şi să avem convingerea că la final bucuria va fi deplină.

De mult folos ne va fi şi aceasta rugăciune pe care o regăsim in Psaltire, la sfârşitul catismei a unsprezecea:

“Străluceşte în inimile noastre, Iubitorule de oameni, Doamne, lumina cea nestricăcioasă şi a cunoştinţei Dumnezeirii tale şi deschide ochii sufletului nostru spre cunoaşterea evanghelicelor Tale propovăduiri; pune întru noi şi frica fericitelor Tale porunci, ca astfel călcând cu totul poftele trupeşti, viaţă duhovnicească să petrecem, cugetând şi făcând toate ce sunt plăcute Ţie. Că tu eşti luminarea şi sfinţirea şi mântuirea sufletelor noastre şi Ţie slavă înălţăm: Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi purururea şi în vecii vecilor. Amin.”


Criza fiului risipitor

Articolul Nataliei in noul numar din Apostolat. Daca aveti putintica rabdare o sa vi-l arat si pe cel scris de mine.
Criza. O vorbă extrem de vehiculată. La începutul ei spuneam că e o păcăleală. Sau că nu poate fi chiar aşa. Au început însă şi greutăţile. Pentru unii mai devreme, pentru alţii mai târziu. Au venit apoi disponibilizările. Şomeri, mulţi şomeri. Restrângeri de activităţi, luptă cruntă pentru supravieţuire. Şi ne-am spus că e pe gata, ce se mai poate întâmpla? Ei, iată că se mai poate: reduceri de salarii pentru bugetari şi… scăderea pensiilor!
Ştim cu toţii vinovaţii: lăcomia bogaţilor şi ticăloşia politicienilor. Cei mari trag sforile, cei mici dansează la comandă. Dacă jocul se strică, cei mici plătesc. Unde e dreptatea?
Să ne gândim mai bine… Noi n-om avea nicio vină? Dacă facem ca cei care nici măcar nu ştiu de ce merg la Spovedanie, pentru că „n-am făcut nimic, n-am furat, n-am dat în cap la nimeni…”, sigur nu vom vedea nimic. Vinovaţi sunt ceilalţi!
Dacă vom fi însă sinceri şi vom scruta cu ochi curat viaţa noastră, e foarte posibil să descoperim că suntem fii risipitori care pasc porcii altora… Averea (toate darurile pe care ni le-a dat Domnul) ne-am cheltuit-o. Am avut foarte multe de achiziţionat, că doar trebuie să fim în rând cu lumea. Nu se mai poate trăi fără telefoane mobile (cel puţin unul pe membru de familie, musai schimbat din când în când, că doar tehnologia avansează) şi televizoare (mai multe, că doar cum o să stăm de exemplu în bucătărie fără să ne spele cineva pe creier, sau cum să ne jertfim dorinţa de a vedea ce se mai întâmplă în serialul preferat, atunci când acesta se suprapune cu alte preferinţe ale membrilor familiei?). Electrocasnice trebuie iarăşi să avem. Nu contează că facem pentru ele credite peste credite, ca nişte stăpâni ai lumii siguri că o să trăim până la adânci bătrâneţi, şi cu salarii mari pe deasupra. Trebuie să plătim şi birul stăpânului stomac, un dumnezeu rafinat care e tot mai pretenţios. Nu se satură niciodată, nu ştie să spună nu. Consumă mult şi se goleşte repede.
Am investit în toate aceste averi efemere munca noastră, energia, timpul scurt care ni s-a dat, viaţa noastră… Toate au fost mai importante decât sufletul, pentru că n-am avut dorinţa de a fi mai buni, de a da şi altora din ce am primit noi, de a fi chibzuiţi şi de a învăţa dreapta-socoteală. Nu ne-am dorit să ne apropiem de Creatorul care ne-a dat nouă toate, să Îi mulţumim în fiecare zi pentru ele, să ne cerem iertare de la El şi de la cei cărora le-am făcut rău, cu voie sau fără de voie. Am fost mai ocupaţi să criticăm, să vedem răul pe care îl fac ceilalţi, nebăgând în seamă că nu mai vedem bine din cauza bârnelor din ochii noştri. În loc să slujim Tatălui, care ne-a spus că dacă vom purta grija Împărăţiei lui Dumnezeu le vom primi pe toate celelalte, ne-am tocmit mai bine la stăpâni străini (mândria, lăcomia şi toate celelalte patimi). Şi iată-ne acum goi şi îngrijoraţi, pentru că nu ştim ce va fi.
Să nu uităm însă ceva: nu e niciodată prea târziu, Tatăl e mult milostiv şi iertător! Iar cel ce cunoaşte dragostea Lui, bucuria la care ne cheamă, şi se va încredinţa Lui pe sine şi toată viaţa lui, nu va mai cunoaşte disperarea, neliniştea sau îngrijorarea.
Natalia Corlean

Săptămâna I după Rusalii

Anul acesta Săptămâna I după Rusalii este cuprinsa intre 24 si 30 mai.

Lecţionar (colecţie de fragmente din Sfanta Scriptură) preluat de pe www.DERVENT.ro (pentru a-l gasi, fiind intocmit pe tot anul, accesati fotografia alaturata, si pe urma accesati Anexe).

Pentru a citi fragmentele respective, deschideti cu un click grupul de litere si cifre.
Ex: Ef 5, 8-19. Se va deschide o pagina unde vom gasi un fragment, cuprins intre versetele 8 si 19, colorat cu roz.

Lectionarul prezentat mai jos este de folos creştinului care nu poate merge la biserică, dar care doreşte să citească acasă textele din Sfanta Scriptura rânduite pentru ziua respectivă.

În felul acesta vom vedea mai bine că toate aceste texte au legătură cu tema liturgică din acea zi. Să se ştie că ziua liturgică începe cu vecernia zilei precedente.

De preferat este sa citim din carte, dar daca nu avem o Biblie acasa, putem citi si de pe net pana cand ne vom cumpara Sfanta Scriptura.(V-am spus aici de ce meritam sa ne facem acest dar).

Cel putin o data pe saptamana, duminica, sa participam la Sfanta Liturghie, unde se va citi din Apostol si din Evanghelie, urmand sa ascultatam si predica ce aduce lamuriri celor citite.

Luni: Ef 5, 8-19; Mt 18, 10-20.
Marţi: Rm 1, 1-7, 13-17; Mt 4, 25; 5, 1-13.
Miercuri: Rm 1, 18-27; Mt 5, 20-26.
Joi: Rm 1, 28-32; 2, 1-9; Mt 5, 27-32.
Vineri: Rm 2, 14-29; Mt 5, 33-41.
Sâmbătă: Rm 1, 7-12; Mt 5, 42-48.
Duminică: Paremii – la Vecernie: Is 43, 9-14; Sol 3, 1-9; Sol 5, 16-6, 1; la Utrenie – Mt 28, 16-20, iar la Liturghie – Evr 11, 33-40; 12, 1-2; Mt 10, 32-35, 37-38; 19, 27-30.

Doamne, ajuta!

Sa ne facem un dar

Pentru ca duminica trecuta am sarbatorit ziua de nastere a Bisericii, pentru ca ne-am rugat impreuna ca Duhul Sfant sa Se Pogoare peste noi, cel mai frumos dar pe care ni-l putem face noua insine, mai ales ca se apropie ziua copilului si am fost toti odata prunci, este sa ne cumparam Sfanta Scriptura.

Citind-o, vom gasi in ea raspuns la multe intrebari; vom gasi reguli pe care daca le vom respecta vom da dovada ca ne iubim pe noi, ca ii iubim pe cei din jurul nostru si in primul rand vom da dovada ca Il iubim pe Dumnezeu.

Crestinii nu sunt plangaciosi cand vremurile sunt grele; ne putem plange greselile care ne-au dus la pacate dar nu avem voie sa cadem in deznadejde pentru ca stim ca prin post, rugaciune si milostenie ne putem salva.

Sa nu ramanem nepasatori, atata timp cat avem ochi si urechi. Sa le folosim pentru a invata lucruri cu adevarat de folos.

Sa ne intoarcem catre Bunul Dumnezeu, pentru ca asa cum a spus Sfantul Ioan Gura de Aur:
In viaţa creştinului, deznădejdea şi nepăsarea sunt distrugătoare. Pe cel care a căzut în păcat, deznădejdea nu-l lasă să se ridice, iar pe cel care este în picioare, nepăsarea îl face să cadă. Deznădejdea îl lipseşte pe om de bunătăţile pe care le-a dobândit, iar nepăsarea nu-l lasă să scape de relele care îl apasă. Nepăsarea îl coboară din ceruri, pe când deznădejdea îl coboară de tot în prăpastia răutăţii. Iată cât de mare este puterea celor două patimi.
Sa nu ne amagim si sa zicem ca nu ne ajung banii sa ne cumparam o carte. Chiar daca nu o putem cumpara acum, putem incepe sa o citim.

Zilnic, cuvintele citite ne vor lumina mintea si ne vor incalzi inima, daca vom cere ajutor de la Dumnezeu:
Străluceşte în inimile noastre, Iubitorule de oameni, Doamne, lumina cea nestricăcioasă şi a cunoştinţei Dumnezeirii tale şi deschide ochii sufletului nostru spre cunoaşterea evanghelicelor Tale propovăduiri; pune întru noi şi frica fericitelor Tale porunci, ca astfel călcând cu totul poftele trupeşti, viaţă duhovnicească să petrecem, cugetând şi făcând toate ce sunt plăcute Ţie. Că tu eşti luminarea şi sfinţirea şi mântuirea sufletelor noastre şi Ţie slavă înălţăm: Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi purururea şi în vecii vecilor. Amin.
Cel putin o data pe saptamana, duminica, sa participam la Sfanta Liturghie, unde se va citi din Apostol si din Evanghelie, urmand sa ascultatam si predica ce aduce lamuriri celor citite.

Sa nu ramanem doar cu cititul. Sa punem in practica cele invatate si vom observa cum, chiar daca in jurul nostru este furtuna, in noi este pace.

Inainte de a dori sa ii schimbam pe ceilati, sa ne schimbam pe noi.

Sa ne ajute Dumnezeu sa incepem schimbarea noastra chiar din aceasta prima saptamana a Rusaliilor!

Întrebari cu raspuns afirmativ

Sursa: www.DERVENT.ro

  • D-le doctor în momentul naşterii fătul este om?
  • Dar cu o oră înainte de naştere?
  • Dar cu o lună înainte de naştere?
  • Dar cu două luni înainte de naştere?
  • Dar cu patru luni înainte de naştere?
  • Dar cu şase, şapte, opt, nouă luni înainte de naştere?
  • Când încetează fătul să fie om?
  • Când devine el o „sarcină” pe care să o putem „întrerupe”?

    Am fost manipulaţi, păcăliţi, orbi, ne-am omorât şi continuăm să ne omorâm cu „înţelepciune” proprii copii ( nu e timpul acum că-mi pereclitez cariera, îmi pătez blazonul, nu am cu ce să-l cresc ...)

    Jurnalistul italian Rafael Ballestrini spunea că: „cea din urmă dovadă că un popor a ajuns la cel mai jos nivel de decădere morală, va fi că avortul se va considera ceva tolerat social şi obişnuit”.

    Iată şi demonstraţia de bun simţ a înşelării: e indiscutabil că mama şi tata îşi iubeste copilul şi totuşi majoritatea mamelor noastre şi-au ucis o parte din copii. Puteam fi noi, cei iubiţi astăzi, cei ucişi!

    Trebuie să spunem lucrurilor pe nume: da! am fost orbi şi am ucis. Să demascăm manipularea: nu există nici o diferenţă între un copil născut şi unul nenăscut, e tot om.

    Da, e greu să accept că propria mea mama, care şi-ar da şi viaţa pentru mine, numai din întâmplare nu m-a omorât pe mine în locul fratelui meu. E greu să accept că eu, mamă şi tată numai din întâmplare nu mi-am omorât copiii pe care i-am născut în locul celor nenăscuţi!

    Dar asta e realitatea!

    Am greşit, mărturisesc şi mă opresc! Pentru numele lui Hristos cel Răstignit, de noi în fiecare zi: OPRIŢI-VĂ!

    Nici un animal nu-şi omoară puii şi probabil nici dracul nu şi-ar omorî copiii!

    Ştiu că mesajul este fundamentalist şi reacţionar pentru omul delicat al zilelor noastre, dar ce este de preferat, să miorlăim umanist, sau să spunem lucrurilor pe nume şi să salvăm astfel sufletul nostru, al mamei, al tatălui, al doctorului şi al copiilor de la chinurile veşnice?

    Unde e dragostea şi unde ipocrizia şi laşitatea?

    Nu acuz, eu însumi sunt un criminal, trag un disperat semnal de alarmă: renunţaţi la poziţia struţului, lângă noi în cabinete moderne se fac cele mai orbile şi de neînţeles crime! Să stăm de vorbă cu doctorii, să le explicăm că nu suntem de acord cu aceste crime! Să-i oprim! Cu orice preţ!

joi, 27 mai 2010

De la sămânţă la plantă

Cineva te-a adus pe blogul meu. Vei citi cea mai frumoasa poveste pentru adulti, scrisa de un copil. Povestea este o compunere; a fost scrisa de un copil din clasa a 5-a, la ora de biologie si notata cu nota 10 plus.

Profesoara a postat lucrarea pe blog. Cineva, acum doua saptamani m-a trimis pe blogul respectiv. mi-a placut atat de mult ce am citit, incat nu am putut sa nu va arat si voua.

Stiam ca la ziarul Lumina, duminica, copiii au o pagina speciala. Am trimis compunerea si la ziar. Doamnei care se ingrijeste de aceasta pagina a copiilor i-a placut, a ales o fotografie potrivita, a transcris textul si pentru ca am anuntat-o ca vreau sa ii fac o surpriza fetitei de 1 iunie, a schimbat data de publicare.

La redactie si tipografie alte persoane au facut tot ceea ce trebuie facut pentru ca astazi sa puteti cumpara de la doamna care vinde ziare sau de la pangarele bisericilor sau sa scoateti din cutia postala, daca a venit postasul si aveti abonament, ziarul Lumina DE DUMINICA.

La ultima pagina, la poalele muntilor, o fetita, inconjurata de spice, isi aminteste ce a invatat la scoala la orele de biologie si religie: din ceva mic, mic de tot, cresc spice, pomi, animale si oameni si acel ceva mic, mic de tot, a fost creat de CINEVA FOARTE MARE in tot ce o inconjoara,

Nu stiu daca fetita din fotografie este chiar fetita care a scris compunerea. Nici nu are importanta daca este ea sau alt copil. Important este sa intelegem ca de multe ori copiii pricep mai repede decat adultii cat de marete sunt si cele mai mici lucruri create de Dumnezeu.

Daca ne facem timp sa ii ascultam pe copii, vom fi surprinsi sa vedem ca ei inteleg mult mai repede decat noi ca Dumnezeu nu este doar Cineva...ESTE TATAL si FIUL si SFANTUL DUH.

Bucurati-va de randurile ce urmeaza si considerati ca nota 10 plus o meritati toti cei care cresteti, din mici seminte, copii atat de buni!

De la sămânţă la plantă

Când Dumnezeu a creat lumea, toate fiinţele Îi puneau întrebări: Cum am ajuns aici? De ce? Când? Şi aşa Dumnezeu Se hotărî să dea răspunsuri unei fiinţe din fiecare categorie, ca aceasta, la rândul ei, să transmită semenilor săi, iar semenii săi altor fiinţe şi altor urmaşi...

La poarta Raiului era o coadă atââât de mare...

În sfârşit Dumnezeu Se întâlni şi cu o sămânţă, care dorea să ştie ce o va aştepta în viitor şi cum a fost creată.

- Draga mea sămânţă, rosti Dumnezeu, tu ai fost formată din tegument impermeabil, embrionul cu rădăcinuţa, tulpiniţa şi muguraşul care mai târziu vor deveni mai mari, apoi apar frunzele şi cotiledoanele cu substanţe de rezervă. Acesta a fost trecutul tău!
- E interesant!
- Am uitat să-ţi spun cel mai important lucru: eu te-am creat, dar de acum înainte tu vei da naştere la alte fiinţe prin fecundaţia ovulelor.
- Şi viitorul meu care este? Ce mă aşteaptă?
- Păi... urmează germinaţia sau încolţirea care reprezintă trecerea ta din stare latentă sau inactivă în stare activă. Ca să încolţeşti, ai nevoie de apă, aer, temperatură potrivită şi lumină. Prin toate aceste etape gineceul creşte, iar tu vei deveni o plantă cu flori sau fructe sau fără... Tu vei lăsa în urma ta seminţe. Va trebui să le povesteşti aceste lucruri şi lor! Acum poţi pleca...
- Mulţumesc! Şi sămânţa o luă în zbor pe nori, căci nu putea fugi. Apoi Dumnezeu strigă cu glas uşor obosit:
- Următorul...
Această frumoasă compunere a fost scrisă de Diana Deara, cls. a V-a C, Şc. Nr. 114 "Principesa Margareta" din Bucureşti, la o oră de biologie, având ca profesor pe doamna Claudia Lizica Groza.

miercuri, 26 mai 2010

Cuvinte de folos




Sursa foto: aici.

Ceea ce este pământul pentru plante este Dumnezeu pentru suflet

2616218-lg

Pomul cu rădăcini bine înfipte în pământ creşte şi aduce roadă. Sufle­tul omului, care s-a legat prin credinţă şi dragoste de Domnul, slobo­zind rădăcini duhovniceşti, creşte, sporeşte şi rodeşte virtuţile plăcute lui Dumnezeu, cele care dau viaţă sufletului şi îl fac să trăiască acum şi în vea­cul de apoi. Pomul smuls din pământ cu tot cu rădăcini nu mai are viaţă, aceasta venindu-i prin rădăcini din pământ. Aşijderea şi sufletul omului care a pierdut credinţa şi iubirea de Dumnezeu şi care nu vieţuieşte în Dumnezeu, Cel care îi dă viaţă: el moare duhovniceşte. Ceea ce este pământul pentru plante este Dumnezeu pentru suflet.

(Sfântul Ioan de Kronstadt – Viaţa mea în Hristos)

Sursa aici

Indemn parintesc

Iuliana, a raspuns invitatiei lansate aici si ne-a transcris indemnul Parintelui Teofil Paraian, din cartea In memoriam Parintele Teofil Paraian, care recomanda un program de viata duhovniceasca in cinci puncte principale:

1. Oamenii sa mearga duminica la biserica;
2. Sa spuna rugaciunile de dimineata si de seara si rugaciunile din timpul mesei;
3. Sa citeasca in fiecare zi doua capitole din Noul Testament;
4. Sa-si pazeasca mintea prin rugaciunea lui Iisus;
5. Sa tina post, in zilele de post.

Regretatul parinte ne spune:

"Recomand sa se citeasca evangheliile de trei ori, una dupa alta, adica Evanghelia de la Matei, Evanghelia de la Marcu, Evanghelia de la Luca, Evanghelia de la Ioan o data, dupa aceea a doua oara si a treia oara, pentru ca evangheliile au totusi legatura intre ele, iar celelalte carti ale Noului Testament fiecare carte in parte citita de trei ori, ca sa ajungi odata sa citesti Noul Testament de trei ori si sa ai o privire de ansamblu. Si dupa aceea citesti fiecare carte din Noul Testament fara sa mai numeri de cate ori, in felul acesta citind Evanghelia de la Matei si celelalte evanghelii unele dupa altele, cata vreme iti mai tine Dumnezeu mintea si vederea si mai ai cartea Noului Testament din care sa citesti.

E foarte important lucrul acesta si pentru ca te informezi in legatura cu cele scrise in Noul Testament, dar si pentru ca iti imbogatesti mintea si simtirea cu ganduri mai presus de lumea aceasta, cu gandurile lui Dumnezeu, ajungand sa ai mintea lui Hristos, ajungand sa ai adunate in vistieria inimii ganduri bune pe care sa le scoti apoi la iveala de cate ori e necesar, sa iti intemeiezi viata pe gandurile Noului Testament. De altfel, Noul Testament este Biblia crestinilor, este cea mai importanta carte din cate carti circula in lumea aceasta.

Dupa ce citesti cartile Noului Testament de trei ori, nu mai numeri de cate ori citesti, ci citesti, cum am zice noi de program, de pravila, in fiecare zi doua capitole pana la sfarsitul Noului Testament si inca o data, si inca o data si de cate ori vine randul sa le mai citesti o data, ca sa ti le impropriezi, sa ti le asimilezi."

Faţă de cuvânt, poartă-te cu evlavie şi dă-i preţuire

Crede nestrămutat că fiecare cuvânt pe care îl rosteşti, mai cu seamă în timp ce te rogi, poate deveni faptă; ţine minte că Cel ce a făcut să se nască cuvântul este Dumnezeu-Cuvântul, că Însuşi Dumnezeul nostru, Cel în Treime preamărit, Se defineşte prin trei cuvinte: Tatăl, Cuvântul şi Sfântul Duh. Că fiecărui cuvânt îi coresponde o existenţă sau, altfel spus, fiecare cuvânt poate fi existenţă şi faptă. Faţă de cuvânt, poartă-te cu evlavie şi dă-i preţuire.

Ţine minte că precum Cuvântul lui Dumnezeu ipostatic, Fiul lui Dumnezeu, este unic întotdeauna cu Tatăl şi cu Duhul Sfânt, tot aşa şi în cuvântul Sfintei Scripturi, cel al rugăciunilor, al scrierilor Părinţilor înţelepţiţi de Dumnezeu se află prezenţi Tatăl, graţie omiprezenţei Sale, şi ca Raţiune Supremă, Cuvântul Său lucrător şi Duhul Sfânt, Săvârşitorul.

De aceea acolo nici un cuvânt nu este de prisos, ci are, sau ar trebuie să aibă, o forţă intrinsecă; vai de cei care vântură cuvinte goale, fiindcă va trebui să dea socoteală pentru ele! “Că la Dumnezeu nu este cu neputinţă tot cuvântul” (Luca 1, 37, dupa traducerile mai vechi, de ex. Biblia de la 1688). A-i fi cu putinţă toate este în general o însuşire a cuvântului (dumnezeiesc), exprimată în forţa sa şi în posibilitatea de a deveni faptă. Aşa ar trebui să fie şi cuvântul de pe buzele oamenilor.

(Sfântul Ioan de Kronstadt – Viaţa mea în Hristos)

sursa: aici

Iasi:Programul „1 Iunie – Ziua copilului născut şi nenăscut”


Mai multe detalii gasiti pe site-ul Ascor Iasi: Programul „1 Iunie – Ziua copilului născut şi nenăscut”

duminică, 23 mai 2010

Pogorarea Sfantului Duh


Veniti toti credinciosii sa preaslavim pogorarea Sfantului Duh. Cel Care din sanurile Tatalui a purces asupra Apostolilor, acoperind ca si cu niste ape pamantul de cunostinta lui Dumnezeu si invrednicind de harul cel de-viata-facator al infierii si de slava cea de Sus pe cei ce alearga la El intru curatie, sfintind si indumnezeind pe cei ce striga: Vino, Mangaietorule, Duhule Sfinte, si te salasluieste intru noi!

ACATISTUL SFANTULUI DUH

joi, 20 mai 2010

Limba Paterna

Ne dorim cu totii, ca atunci cand suntem intr-un necaz, Dumnezeu sa ne auda rugaciunea. Si vrem sa ne raspunda si nu oricum: vrem sa ne raspunda repede.

De multe ori, pana sa ne atinga necazul, nici nu stiam ca Dumnezeu ne poate raspunde. Il impingeam undeva catre batranetile noastre, spunandu-ne ca tineretea este buna pentru alte indeletniciri.

La fel cum limbile straine sunt mai bine invatate in timpul copilariei, asa si limba in care ne vorbeste Dumnezeu ne ajunge mai repede la inima daca suntem cat mai tineri, daca o auzim din frageda copilarie.

Dumnezu ii vorbeste fiecaruia pe limba lui; asta inseamna ca nu avem motiv sa nu intelegem ce vrea sa ne spuna. Singurii vinovati care facem ca Limba Paterna sa devina o limba straina suntem doar noi insine.

Putem pune inceput bun, rugandu-ne ca Duhul Sfant sa ne faca si pe noi partasi la orele de Limba Paterna:
Imparate ceresc, Mangaietorule, Duhul adevarului, Care pretutindenea esti si toate le plinesti, Vistierul bunatatilor si Datatorule de viata, vino si Te salasluieste intru noi si ne curateste de toata intinarea si mantuieste, Bunule, sufletele noastre.

Fiind convinsi ca rugaciunea ne va fi ascultata, la fiecare Sfanta Liturghie, sa ne unim glasul inimilor, rugand pe Bunul Dumnezeu:
Doamne, Cel ce in ceasul al treilea, ai trimis pe Preasfantul Tau Duh Apostolilor Tai, pe acela, Bunule, nu-L lua de la noi, ci ni-L innoieste noua celor ce ne rugam Tie"
Sa ne ajute Bunul Dumnezeu, pe toti!

miercuri, 19 mai 2010

Puncte si dungi

Dili a raspuns invitatiei pe care am lansat-o aici si ne-a daruit un citat; poza am imprumutat-o de la Nic. O sa-mi spuneti ca toate cele trei zebre au dungi si nici una dintre ele nu are puncte. Perfect adevarat dar poza este facuta inainte ca cea de-a patra zebra, cea cu puncte, sa se fi intalnit cu elefantul.

Citatul este din cartea "366 povesti minunate de adormit copiii" .

La pagina 92 avem o povestioara despre o zebra cu puncte care era foarte suparata ca nu are si ea dungi ca celelalte.

Intr-o zi insa, mergand asa suparata, a intalnit un elefant batran care i-a spus cat de frumoasa o vede el, asa deosebita cum era. Ea atunci se gandi:

"Ca mine exista doar una singura...!"

Toate o priveau acum cu gura cascata.

Dupa un timp, una din zebre ii spuse stingherita: "Noi nici nu am stiut ca poti dans asa frumos" iar celelalte ziceau "Nici nu este important cum arati pe dinafara, lucrul principal este sa nu te indepartezi de noi, ci sa te joci cu noi".

Si astfel zebra cu puncte a ajuns totusi sa se imprieteneasca cu cele cu dungi.

Cartile copilariei

Pentru ca mai avem putin pana la ziua copiilor, 1 iunie, vreau sa va pun o intrebare:

Care a fost cartea preferata a copilariei voastre? O mai aveti in biblioteca?

Daca raspunsul este da, luati-o frumusel de acolo, deschideti-o la pagina 92 si copiati un fragment.

Daca raspunsul este nu, dar totusi aveti in casa carti pentru copii, faceti acelasi lucru ca si cum raspunsul ar fi da.

Daca nu aveti in casa carti pentru copii, cumparati o carte, copiati un fragment si de 1 iunie daruiti-o unui copil.

Cu fragmentele copiate va astept la Pagina 92; http://adriana-dardindar.blogspot.com/search/label/Pagina%2092

Ati vazut ca in fiecare luna avem si un dar pentru un marinimos donator de citate?

Sursa foto: aici.

marți, 18 mai 2010

HELP

Doua mamici: Elena si Nicoleta. Poza este de la Craciun (ambele l-au petrecut langa copii, in spital). Copiii, Valentin Cristian si Bogdan Marian, impreuna cu mamicile sunt acum acasa.

  • Valentin face tratament cu Cosmegen si Kitril. Daca il puteti sustine financiar (numai tratamentul ii costa pe parinti 600 lei lunar) luati legatura cu Elena Gaju:
0720 75 99 45

Cont bancar

RO 08 RNCB 029 605 365 354 0001

Adresa: Str.Traian, nr.55, sat. Poarta-Alba, Jud.Constanta

  • Bogdanel nu se simte bine; a fost operat de curand si sansele de recuperare sunt foarte mici. Nicoleta, mamica lui, se roaga si ne roaga si pe noi sa ii fim alaturi in rugaciune pentru ca stie ca Dumnezeu poate face minuni.
Daca credeti ca o puteti ajuta, sunati-o la nr. de telefon 0724 75 65 91

Cheia fericirii

Nu stii care este cheia fericirii?! Iti doresti sa o obtii?!

Cultiva in inima ta Iubirea, intinde-ti mainile protejand-O ca pe o floare sensibila si daruieste-O tuturor; trecand la alta inima, Iubirea va deschide toate lacatele si va opri valurile marii pentru a nu distruge inimile care nu au cunoscut-O decat foarte putin sau inca nu au intalnit-O.

Sorin ne invita la concurs de creatii cu premii, plecand de la cateva imagini. Va doresc succes!




Regulament de ordine interioara

De curand am citit un indemn al parintelui Teofil Paraian, referitor la citirea Sfintei Scripturi.

Ideea era sa fie citita, citita si rascitita si cineva poate s-ar gandi de ce nu ajunge sa o citesti doar o singura data.

Va amintiti, cum scolari fiind, la orele de matematica, atunci cand ni se preda o lectie noua, pentru a stapani bine algoritmul, era nevoie de rezolvarea multor exercitii; cativa din clasa, pricepeau imediat; altii dupa cateva exercitii, altii dupa foarte multe exercitii.

Daca nu exersai indeajuns, cel mai grav lucru ce ti se putea intampla era sa iei o nota proasta. Urmau consecintele: te certau parintii, exista pericolul sa ramai corigent, se putea ajunge pana la repetarea anului si toate acestea doar pentru ca nu ai vrut sa cunosti teoreme, definitii, axiome adica niste reguli.

La fel este si in sport; la fel este si in viata.

Crezi că poţi face faţă fără să ştii regulile “jocului”?

Nu e o mare tragedie să nu ştii regulile jocului, pentru că poţi fi doar spectator, dar în viaţă nu există locuri în tribune, toţi suntem jucători.

Viaţa e un joc, iar în Sfânta Scriptură aflăm regulile jocului. Cu cât le aprofundăm şi le cunoaştem mai bine cu atât orice întâmplare din viaţa noastră capătă sens. Când ştii regulile jocului eşti mai încrezător în tine şi în Dumnezeu şi asta îţi va fi de mare folos în viaţă. Citirea Sfintei Scripturi nu e doar o recomandare literară, ci e o necesitate a vieţii de zi cu zi.

Citind mereu Sfânta Scriptură conştientizezi din ce în ce mai puternic că Domnul nu lasă nimic la voia întâmplării, şi planul Lui e unul foarte încurcat pentru mintea noastra, dar aşa de plin de înţelepciune. Citind mereu Sfânta Scriptură înveţi să-ţi laşi viaţa în mâinile lui Dumnezeu aşa cum foarte mulţi oameni au făcut-o, bucurându-se enorm de asta.

Când citeşti cuvintele Sfintei Scripturi mintea ţi se luminează şi gândurile se limpezesc. Citind, afli că tot ceea ce e în jurul tău astăzi în 2010, s-a mai întâmplat într-o altă formă şi mai de mult, şi te linişteşti pentru că şi atunci Dumnezeu a avut un plan, cum şi astăzi are. Nu e un plan prestabilit ci e un plan care vine în contrapondere la alegerile noastre greşite.

Intentionam sa trimit acest articol si la Ortodoxia Tinerilor dar am vazut ca si Claudiu ne scrie astazi despre reguli; mi-a placut foarte mult ceea ce a scris si am imprumut finalul de la el dar schimband ordinea frazelor; sunt convinsa ca nu se va supara pe mine ca i-am folosit textul.

Articolul sau porneste de la sport si ajunge la Sfanta Scriptura. il puteti citi in intregime aici.

Pentru ca indemnul parintelui Teofil l-am citit in cartea pe care i-am daruit-o Iulianei, luna trecuta, o rog sa il caute si sa ne daruiasca din timpul ei, transcriind intreg indemnul (este vorba despre o regula pe care orice crestin o poate respecta).

Sunt convinsa ca si tu ai citit ceva folositor astazi. Te rog sa ne spui si noua si astfel sa fim impreuna lucratori la fapte bune, folositoare si pentru altii.

Sursa citatului: http://www.ortodoxiatinerilor.ro/2010/05/basketul-si-sfanta-scriptura/#more-16857


Premiul lunii mai

CONCURS:
Pagina 92: citesti, daruiesti, primesti


PREMIUL
:
Fiecare zi un dar al lui DUMNEZEU, Editura Sophia, 2008


CASTIGATOR
este citatul :

Turangalila spunea...
"Esenţialul e să prelungeşti tinereţea [...]Tânărul nu ştie să se apere singur, să-şi apere sigur ce are mai bun: propria sa tinereţe; căci chiar în el sunt unele îndemnuri, ispite, instincte pur şi simplu, care îl trimit la maturitate. Şi totuşi în inima lui stăruie o nostalgie de calitate: el caută ucenicia, caută învăţătorul.

Constantin Noica, Jurnal filozofic, Humanitas, 2008

duminică, 16 mai 2010

Duminica a saptea dupa Paste

Inchipuiti-va ca ii vedeti pe ucenicii unui invatator despre care nu ati auzit nimic. Ii vedeti smeriti, cumpatati, intelepti, ravnitori, ascultatori si indestulati cu toate faptele cele bune care se afla sub soare. Ce vei crede despre invatatorul lor? Fara indoiala ca vei avea despre el cea mai buna parere cu putinta.

Inchipuiti-va ca ii vedeti pe soldatii unei capetenii de osti, despre care nu ati prea auzit. Ii vedeti ca sunt harnici, curajosi, disciplinati, indestulati de iubire frateasca si bucuria de a se jertfi. Cum il veti socoti pe mai marele lor? Cu siguranta il veti socoti vrednic de toata lauda.


Inchipuiti-va ca se afla inaintea voastra un fruct oarecare, pe care nu l-ati vazut niciodata nici nu l-ati gustat in viata voastra; un fruct aratos ochilor, cu gust minunat si miros placut. Va veti intreba ce fel de pom rodeste astfel de fructe si, daca voi nu ati cunoscut inainte pomul acela, il veti socoti cel mai bun pom din lume, si il veti lauda pana la cer.


Inchipuiti-va doar o clipa ca nu stiti nimic despre Domnul Iisus Hristos; ca nu ati auzit de El niciodata; ca nu ati citit niciodata Evanghelia Lui. Si inchipuiti-va in acelasi timp ca va aflati intr-o tara ai carei singuri locuitori sunt Apostolii Lui, sfintii si mucenicii, barbati si femei bine placuti lui Dumnezeu; toti cei care L-au urmat pe Hristos si au vietuit dupa Legea si exemplul Lui. Atunci, v-ati afla printre ucenicii unui invatator necunoscut voua; printre soldatii unei capetenii necunoscute voua; si veti vedea roadele unui pom necunoscut voua.


Nestiind nimic despre Hristos, ati ajunge sa-L cunoasteti prin oamenii Sai. Prin ucenicii Sai, ati ajunge sa-L cunoasteti pe cel mai bun Invatator care se afla sub soare; prin soldatii si urmatorii Sai, ati ajunge sa-L cunoasteti pe cel mai puternic si mai biruitor Carmuitor care a pasit vreodata pe pamant; prin roadele Lui, ati ajunge sa cunoasteti pomul cal mai dulce si mai roditor, Pomul Vietii, a carui dulceata intrece dulceata tuturor celorlalti pomi din lumea zidita.


Astazi Biserica sarbatoreste pomenirea unei cete mici de ucenici si urmatori ai Sai. Astazi Biserica aduce inaintea voastra numai trei sute optsprezece dintre roadele Sale dulci, inmiresmate si nestricacioase. O ceata mica dar aleasa. Acestia sunt cei treisute si optsprezece Sfinti Parinti ai Primului Sinod Ecumenic, care s-a tinut la Niceea in anul 325, in timpul imparatului Constantin cel Mare, pentru apararea, lamurirea si intarirea Credintei Ortodoxe. La vremea aceea, se aratasera lupi ingrozitori (Fapte 20:29) sub chipul inselator al pastorilor Bisericii, care din pricina vietilor lor desfranate, nu au putut afla un loc pentru adevarul lui Hristos in launtrul lor, ci au lasat credinta deoparte, invatandu-i pe oameni desfranarea pe care o traiau ei.


De aceea, Duhul Sfant i-a adus pe acesti sfinti ai lui Dumnezeu la un loc, la un Sinod, astfel incat, adevaratii invatatori ai lui Hristos sa fie vazuti, ca impotrivitori ai minciunii; si pentru ca sa se vada taria celor care lupta pentru Hristos asupra celor care lupta impotriva Lui; pentru ca sa se vada roada adevarata, dulce a Pomului Celui bun care este Hristos, impotrivindu-se roadelor putregaite si amare ale pomului celui rau. Precum stelele care licaresc pe cer isi primesc lumina de la soare, tot asa Sfintii Parinti au stralucit la Niceea, primind lumina de la Domnul Hristos si Duhul Sfant. Acestia erau barbati purtatori de Hristos, caci Hristos traia si stralucea in fiecare dintre ei. Acestia erau mai mult salasluitori ai cerului decat ai pamantului, mai mult ca ingerii decat oameni. Acestia erau, intru adevar, Biserica a Dumnezeului Celui viu, precum Dumnezeu a zis ca: "Voi locui in ei si voi umbla in ei" (II Corinteni 6:16).

Nu este destul sa pomenim doar pe trei dintre ei, pe cei pe care ii cunoasteti cel mai bine, ca sa va faceti o idee despre felul cum erau ceilalti trei sute cincisprezece: Sfantul nostru Parinte Nicolae, Sfantul Spiridon si Sfantul Atanasie cel Mare?

Multi dintre ei au venit inaintea Sinodului, purtand pe trupurile lor ranile primite pentru Hristos: de exemplu, Sfantul Pafnutie isi pierduse un ochi la locurile de suferinta. Toti straluceau cu o lumina launtrica, care venea de la Dumnezeu, si in care adevarul era vazut si stiut. Ca urmatori ai lui Hristos care a fost rastignit, ei priveau suferintele lor ca pe nimic, care le-au adus o neinfricare nemarginita si de negrait prin cuvant, in apararea adevarului. Prin cunoasterea adevarului cea data lor de la Dumnezeu si prin neinfricarea lor in apararea adevarului, acesti Sfinti Parinti au dovedit netemeinicia si au dat o lovitura ereziei lui Arie celui rau, si au alcatuit Crezul pe care il tinem si il marturisim astazi ca pe adevarul mantuirii lui Dumnezeu.


Sursa: Sfantul Nicolae Velimirovici, aici

sâmbătă, 15 mai 2010

De prin vecini

Click pe cuvintele verzi de veti da, multe lucruri interesante veti vedea.

Despre vacanta minunata v-am spus in postul anterior si sper ca ati trecut pe la Dungha.

Poate v-ati intrebat ce faceam eu in livada; citeam ce au mai scris vecinii de blog, adica pregateam revista blogurilor pentru saptamana ce tocmai se incheie si ma gandeam ce dar ar fi potrivit pentru un copil atat de intelept.

De la Denisa am imprumutat un citat; pe celelalte va las sa le descoperiti singuri:
"Limpede nu vezi decât cu inima. Ceea ce este important nu se arată ochilor." Antoine de Saint-Exupery
La Sergiu m-am plimbat cu gondola si ma gandeam ca Natalia, a inceput sa lucreze la numarul 40 din Apostolat.

Fondul muzical l-am ales de la club, unde puteti rasfoi si cateva albume de arta ( trebuie doar sa mergeti in partea de mijloc a paginii).

Darry.anna s-a pornit pe mici povestiri din care putem invata cate ceva; la scris despre carti ne indeamna Bianca.

Lili, matusica Dardindar, ne spune ce a mai facut; am trecut si pe la Nic, Perfuzel, cum ii place sa isi semneze de trei luni postarile.

Pentru a vedea ce poti face cand ai idei, neaparat sa treceti pe la coltul liric si sa va intoarceti sa-mi spuneti daca v-a placut soseaua personala.

Si pentru ca citeste omul dar la un moment dat i se face si foame (o sa va spun alta data cu ce lecturi inlocuiesc eu mancarea), meniul l-am ales de la Maya...mmm deeeliiiicios.

Daca v-a placut plimbarea, sunteti asteptati si saptamana viitoare.
Sursa foto aici .

vineri, 14 mai 2010

O mini vacanta

Imaginati-va cum ar fi sa stati intr-o dimineata de primavara, in livada aceasta: sa cititi sau sa visati sau sa va beti cana cu lapte proaspat sau pur si simplu sa va uitati la copiii ce trec pe drumul serpuit indreptandu-se spre autobuz sau la batranica ce se indreapta cu cosul plin de bunatati spre biserica.

Daca dati un click pe fotografie, va garantez ca veti petrece o vacanta, care chiar daca va fi doar virtuala va fi de neuitat.

Cu multi ani in urma, prin 97, am fost in vacanta aceasta de vis...din pacate fara aparat de fotografiat la noi...cum Dungha este in blogroll-ul meu, am avut surpriza in seara aceasta sa regasesc o parte de Rai.

Plimbare placuta si va astept la postul urmator pentru ca mai am si alte lucruri frumoase sa va arat.

Nota 10 cu foarte multe felicitari

Compunera de mai jos, intitulata De la samanta la planta a fost scrisa la ora de biologie de catre Diana, o fetita din clasa a 5-a. Lucrarea a fost notata cu 10 plus; va invit sa o cititi (un click pe imagine si se mareste) si sa acordati o nota profesoarei de biologie.

Dupa cum vedeti din titlul acestui post, eu i-am acordat-o deja: 10 cu foarte multe felicitari.

Atat de mare, din doua motive:
  • compunerea fetitei mi-a amintit de fosta mea profesoara din generala, doamna Boboc, foarte tanara la vremea aceea (poate doar un pic mai mare decat profesoara Dianei) care iubea copiii la fel de mult cum iubea si natura, lectiile domniei sale fiind o adevarata bucurie;
  • cand un copil intelege ca o mica samanta, de multe ori aproape invizibila, genereaza cu ajutorul lui Dumnezeu atata maretie, profesoara de biologie cu siguranta este un om deosebit.
Sursa: http://povestilelizei.blogspot.com/2010/02/dumnezeu-si-samanta.html

Profesoara: http://bios-doareu.blogspot.com/

Socotiti si voi

joi, 13 mai 2010

HRISTOS S-A INALTAT!

Deci, Domnul Iisus, după ce a grăit cu ei, S-a înălţat la cer şi a şezut de-a dreapta lui Dumnezeu” (Marcu 16, 19)

Cuvânt la Înălţarea Domnului – Sf. Ioan Gura de Aur

Ce sărbătoare este astăzi? Este o sărbătoare înaltă şi mare, care covârşeşte mintea omenească, şi vrednică de marea bunătate a Aceluia ce a aşezat-o, adică a lui Dumnezeu. Astăzi neamul omenesc iarăşi s-a împăcat cu Dumnezeu. Astăzi vrăjmăşia cea îndelungată s-a ridicat, războiul cel îndelungat s-a sfârşit. Astăzi s-a încheiat o minunată pace, care mai înainte niciodată nu se putea aştepta. Căci cine ar fi nădăjduit că Dumnezeu iarăşi se va împăca cu oamenii? Nu pentru că Domnul era vrăjmaş al oamenilor, ci pentru că robul era uşuratic la minte; nu pentru că Stăpânul era aspru, ci pentru că robul era nemulţumit. Continuare aici.