vineri, 8 aprilie 2011

Putem invata din ele sa ne schimbam

Inimă umilită

Triod, Luni dimineaţa în a cincea săptămână a Postului:
Patimi de mulţi ani port înlăuntru, care întunecă ticălosul meu suflet; cad dar cu inimă umilită la puterea Ta cea mai presus de vremi şi nebiruita, Cuvinte al Tatălui cel fără de început, şi mă rog, îndură-Te şi mă mântuieşte.

Inima înteleapta

Când înţelepciunea se va sui la inima ta şi ştiinţa va desfăta sufletul tău, când buna chibzuială va veghea peste tine şi înţelegerea te va păzi, atunci tu vei fi izbăvit de calea celui rău şi de omul care grăieşte minciună, de cei ce părăsesc căile cele drepte, ca să umble pe drumuri întunecoase, de cei ce se bucură când fac rău şi se veselesc când umblă pe poteci întortochiate, ale căror cărări sunt strâmbe şi rătăcesc pe căi piezişe. (Pilde 10,15)

Psalmul 7, 9-10

Sfarseasca-se rautatea pacatosilor si intareste pe cel drept, Cel ce cerci inimile si rarunchii, Dumnezeule drepte. Ajutorul meu de la Dumnezeu, Cel ce mantuieste pe cei drepti la inima.(Psalmul 7,9-10)

Tropar

Bratele parintesti grabeste a mi le deschide, ca in pacate am cheltuit viata mea! Si cautand, Mantuitorule, la bogatia cea neimputinata a indurarilor Tale, nu trece acum cu vederea inima mea cea saracita, caci catre Tine, Doamne, strig cu umilinta: gresit-am la cer si inaintea Ta! (Tropar la sfarsitul Catismei intai)

Cuvânt înainte

Psalmul face ca pustiurile sa se arate locuite si patimile sa fie infranate. Inceput pentru incepatori, el este crestere pentru cei care propasesc pe calea virtutii si sprijin pentru cei care merg pe calea desavarsirii. Psalmul este glasul Bisericii; el inveseleste sarbatorile si face sa se nasca in inima credinciosului dorul dupa Dumnezeu. Chiar si din inimile de piatra psalmul stoarce lacrimi. (Cuvant inainte la Psaltirea Proorocului si Imparatului David)

Primele doua porunci

Iar Iisus a zis către el: Ce este scris în Lege? Cum citeşti? Iar el, răspunzând, a zis: Să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău din toată inima ta şi din tot sufletul tău şi din toată puterea ta şi din tot cugetul tău, iar pe aproapele tău ca pe tine însuţi. Iar El i-a zis: Drept ai răspuns, fă aceasta şi vei trăi.(Sfânta Evanghelie după Luca: 10, 26-28)

Din toata inima

Lauda-Te-voi, Doamne, din toata inima mea, spune-voi toate minunile Tale.(Psalmul 9,1)

Definitii

Inima este camara cea tainica si ascunsa a mintii si a sufletului. (...) inima trebuie pazita mai vartos de gandurile cele rele si de patimi (...) inima este in om ca un centru in care se afla unite toate simturile precum si toate puterile trupului si ale sufletului. Inima este un centru care are trei insusiri: centru firesc, centru suprafiresc si centru afara de fire.

Ochiul inimii

Triod, Marti dimineata în a patra saptamana a Postului:

Cel ce ai deschis cu cuvantul ochii celui orb din nastere, deschide inca si ochiul inimii mele cel orbit, ca sa vad lumina poruncilor Tale, Hristoase, in veci!

Maniati-va, dar nu gresiti!

1. Cand Te-am chemat, m-ai auzit, Dumnezeul dreptatii mele! Intru necaz m-ai desfatat! Milostiveste-Te spre mine si asulta rugaciunea mea.
2. Fiii oamenilor, pana cand grei la inima? Pentru ce iubiti desertaciunea si cautati minciuna?
3. Sa stiti ca minunat a facut Domnul pe cel cuvios al Sau; Domnul ma va auzi cand voi striga catre Dansul.
4. Maniati-va, dar nu gresiti; de cele ce ziceti in inimile voastre, in asternuturile voastre va caiti.
5. Jertfiti jertfa dreptatii si nadajduiti in Domnul.
6. Multi zic : "Cine ne va arata noua cele bune?". Dar insemnatu-s-a peste noi lumina fetei Tale, Doamne!
7. Dat-ai veselie in inima mea, mai mare decat veselia pentru rodul lor de grau, de vin si de untdelemn ce s-a inmultit.
8. Cu pace, asa ma voi culca si voi adormi, ca Tu, Doamne, indeosebi intru nadejde m-ai asezat.

Inima dreapta si neadormita

Ajutorul meu de la Dumnezeu, Cel ce mantuieste pe cei drepti la inima. (Psalmul 7, 10)

Stapane atotputernice si necuprins, Putere incepatoare de lumina si nepatrunsa, Parintele Fiintei celei ipostatice si Purcezatorul Duhului Tau Celui de o putere, Care pentru indurarile milostivirii si pentru negraita bunatate nu ai trecut cu vederea firea omeneasca cea cuprinsa de intunericul pacatului, ci dumnezeiestile lumini ale sfintelor Tale invataturi le-ai stralucit in lume mai intai prin lege si prin prooroci, iar mai apoi prin Insusi Fiul Tau Cel Unul-Nascut, Care ai binevoit sa ne rasara noua trupeste si la stralucirea luminii Tale sa ne povatuiasca; fie urechile Tale luand aminte la glasul rugaciunii noastre si ne daruieste noua, Doamne, cu inima neadormita si treaza sa petrecem toata noaptea vietii acesteia asteptand venirea Fiului Tau si Dumnezeului nostru, Judecatorul tuturor, nu culcati si dormind, ci priveghind si cugetand la lucrarea poruncilor Tale sa ne aflam, si intru bucuria Lui impreuna sa intram, unde este glasul cel neincetat al celor ce praznuiesc si nespusa dulceata a celor ce privesc frumusetea fetei Tale celei negraite. Ca bun si iubitor de oameni Dumnezeu esti si Tie slava inaltam, Tatalui Celui fara de inceput, impreuna si Unuia-Nascut Fiului Tau si Preasfantului si bunului si de viata facatorului Tau Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin ! (Rugaciunea de la sfarsitul Catismei intai)

Inima este centrul firesc

din Sfantul Nicodim Aghioritul - Paza celor cinci simturi:
Inima este centrul firesc deoarece ea se zideste prima dintre toate madularele trupului. Asa zice si Marele Vasile: "Natura face intai inima, inima ia de la natura structura sa in raport cu fiinta pe care are s-o alcatuiasca, pentru ca trupul se tese imprejurul inimii, potrivit legilor proprii care stau la temelia diferitelor forme si marimi ale fiintelor"(P.S.B. 17, Sfantul Vasile cel Mare, Omilii la Psalmul 1, p.185). Tot aceasta este si parerea tuturor medicilor, care spun ca inima este in mijlocul pieptului, dar este aplecata catre partea stanga. De aici se trage concluzia ca inima, atata dupa rolul pe care il are, cat si dupa locul pe care il ocupa- cel din mijloc-, este centrul intregului trup. De aceea nu numai ca se zideste mai intai de toate madularele, ci si moare la urma tuturor. Ea este scaunul, radacina, inceputul si izvorul tuturor puterilor naturale ale trupului - al celor firesti, hranitoare, crescatoare, vietuitoare, simtitoare, manioase, poftitoare si al celorlalte - si ale sufletului - rationale, cuvantatoare si voitoare.

Poezie

Să faci, o, Iisuse, din inima mea/ O harfa divină să cânţi Tu în ea,/ În corzile-i sfinte să sune mai lin /Acordul iubirii măreţ şi senin./ Să faci, o, Iisuse, din inima mea/ Cădelniţă sfântă să ardă în ea,/ Tămâia iubirii cu focul ceresc /Ca pururi prin lume, iubind, să trăiesc. / Să faci, o, Iisuse, din inima mea/ Epistolă vie să scrii Tu în ea, /Cuvântul iubirii plăcut şi duios /Să-ndemne pe-oricine spre cerul frumos. /Să faci, o, Iisuse, din inima mea/ Biserică sfântă să stai Tu în ea,/ Podoaba iubirii cu duhul ei blând/ S-o facă frumoasă oriunde, oricând. /Să fie, Iisuse, şi inima mea, /Să fie într-una ca inima Ta/ Izvor de iubire, de milă, de har, /Mereu tot mai plină pe-al jertfei altar. (Traian Dorz)

Niciun comentariu: