
“Doamne, Iisuse Hristoase, Cel care Arhiereu al nostru Te-ai facut ca
sa Te poti aduce pe Tine Insuti jertfa pentru rascumpararea noastra din
blestemul legii si din robia pacatului, Cel care inaintea
infricosatoarelor Tale patimi in rugaciunea Ta arhireasca ai cerut: “Parinte, voiesc ca, unde sunt Eu, sa fie impreuna cu Mine si aceia pe care Mi i-ai dat, ca sa vada slava Mea”, Cel care la patruzeci de zile de la Invierea Ta Te-ai inaltat la cer din acest loc,
ajuta-ne ca, la vremea de Tine hotarata pentru fiecare, toti sa fim
impreuna cu tine si sa ne bucuram de vederea slavei pe care Ti-a dat-o
dintru inceput Tatal.
Dumnezeule, Mantuitorul nostru, Cel Care in timp ce Te inaltai de
aici la cer ca sa sezi de-a dreapta Tatalui cu trupul Tau pe care L-ai
indumnezeit, binecuvantand pe ucenicii intristati i-ai mangaiat
trimitand peste ei fagaduinta Tatalui, ca cei ce vor sta in cetate vor
fi imbracati cu putere de sus, imbraca-ne cu puterea harului si
pe noi, cei care Te asteptam stand in Biserica Ta, Ierusalimul cel de
sus, pe care ni l-ai lasat noua, crestinilor, mai tare decat orice
cetate din lumea aceasta, nebiruita nici de portile iadului.
Doamne Iisuse Hristoase, Mantuitorul nostru, Cel care despartindu-Te
de ucenici i-ai facut partasi tainei ca Ti s-a dat toata puterea, in cer
si pe pamant, pe noi cei care, ascultand cele ce ne-ai spus in ultima
clipa ca trebuie sa propovaduim in numele Tau si altora in urma Ta,
ne-am botezat in numele Tatalui, al Fiului si al Sfantului Duh, imputerniceste-ne
sa pazim mai intai noi toate cate ne-ai poruncit noua, ca, prin pilda
vietii, sa ii indemnam si pe altii a face asemenea.
Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, Fiul Tatalui si Fiul-Omului, Cel
care dupa desavarsirea celor necesare pentru mantuirea sufletelor
tuturor oamenilor, ridicandu-Te la cerul din care Te-ai coborat ca sa
faci aceasta, ne-ai asigurat ca nu ramanem singuri, fagaduind “Iata Eu cu voi sunt in toate zilele, pana la sfarsitul veacului”, fii
si cu noi in toate clipele vietii noastre, ca sa nu se imputineze
puterile noastre sufletesti in fata ispitelor si sa nu cunoastem
deznadejdea.
Aducandu-ne aminte de cruce, de groapa, de Inviere, de Inaltarea Ta la cer, Te rugam, Mantuitorule, ajuta-ne
ca pasirea noastra pe urmele Tale sa fie spre urmarea Ta si in duh, in
toate, la bine si la rau, prin implinirea cuvintelor ce ni le-ai lasat
prin Sfanta Evanghelia Ta si astfel sa nu venim goi si fara de roade
cand ne vei chema la Tine, ci pe toate ale vietii noastre sa Ti le putem intoarce si sa le poti primi ca ale Tale dintru ale Tale. Amin”.
(in: Ierom. Grigorie Sandu, “Mantuitoarea frica de Dumnezeu“, Editura Christiana, Bucuresti, 2008)





































1 comentarii:
Adevarat S-a Inaltat! Multumim Adriana!
Trimiteţi un comentariu