luni, 5 septembrie 2011

Un suflet bun

Alexandru Pesamosca 14 martie 1930- 1 septembrie 2011
"Am iubit mult copiii, toată viaţa m-a urmărit zâmbetul lor de dinaintea unei operaţii. Zâmbeau într-un fel pe care mi-e greu să-l descriu. Cam toţi aveau aceeaşi reacţie. Zâmbeau cu lacrimi în ochi. Spaimă, durere, resemnare, speranţă. Şi milă, cu zâmbetul ăla îmi cereau toată mila din lume. Cum să nu te tulbure imaginea asta? Şi totuşi, n-aveam voie să greşesc, eram obligat să ignor orice emoţie".
sursa: http://www.ziarullumina.ro/articole;1714;1;62047;0;De-garda-pentru-totdeauna.html

Niciun comentariu: