miercuri, 5 octombrie 2011

Nostalgia mesei rotunde

Inscrisa la  Miercurea fara cuvinte

14 comentarii:

diversediversificate spunea...

Oare pe unde s-au ratacit cavalerii?

pandhora spunea...

putin trista imaginea...

tu26dor spunea...

...si anii au trecut peste ea!
Noapte linistita!

CARMEN spunea...

:) asta da nostalgie! parasita însa înca plina de farmec...
Happy WW! :)

Zina spunea...

Unde vor fi fiind cei care isi beau cafeluta la masa asta, acoperit candva cu fata de masa cu dantela pe poale ?...

Sara spunea...

Uitate de lume... O zi frumoasă vă doresc, doamna Adriana!

abbilbal spunea...

La "masa tăcerii" ascunsă-n iarba 'naltă stă băncuţa şi ascultă liniştea deplină.

Doru spunea...

Oftezi fără să vrei ...
Şi apoi surâzi.
Nu e puţin lucru. Mulţumesc!

rokssana spunea...

seamana cu o imagine dintr-un parc bucurestean uitat de lume

Max Peter spunea...

Tristeţe, melancolie, poate şi puţin necaz pentru nepăsarea celor ce au grădina asta, dar nu au grijă de ea. Alţii ar fi fericiţi să aibă o grădină...

omul cu papornita spunea...

încerc să mi-i îmaginez pe cei care acum multe zeci de ani stăteau în jurul acestei mese, care a văzut probabil multă lume de-a lungul vieţii ei

LOLITA spunea...

Trecerea timpului ne face sa fim nostalgici...
O seara placuta!:)

anastasia spunea...

mi-aş bea ceafeua de dimineaţă în acel decor..

cândva, ea va-nceta sa fie
măsuţa plină de-amintiri
pe care bunicuţa cu sfială
servea dulceţuri, cozonac, ori vin.

noi ne-am pierdut în modernisme,
nici că mai ştim ce-a existat candva.
mi-e inima îndurerată...
ce vom ajunge oare acum.. când am uitat să fim!?!

adriana spunea...

Va multumesc tuturor pentru vizita si ma bucur ca aceasta masuta ruginita a strans in aceasta miercuri atatia comeseni in jurul ei. Am fotografiat-o la Cheia, este pe partea stanga a soselei, cand mergem spre Brasov, aproape de locul de campare. Banuiesc ca inca mai este acolo, probabil si mai ruginita.