sâmbătă, 19 noiembrie 2011

Iulia Mirela Chivu

Nu am cunoscut-o pe Iulia insa cred ca era un om bun iar acum este un suflet linistit. In data de 2 septembrie, in urma unui mesaj primit prin email, am postat pe blog un apel umanitar referitor la cazul ei. De cateva zile, acea pagina este foarte accesata, la fel cum se intampla si cu pagina de pe blogul Anastasiei, de unde am preluat acest comentariu, spre pomenirea Iuliei. Dumnezeu sa o odihneasca in pace!

Conf.univ.dr.
Iulia-Mirela CHIVU
Dăruire… Abnegaţie… Suflet minunat… Exemplu de fidelitate şi de profesionalism…
Un spirit dominat de sentimentul datoriei duse până la limitele sale extreme maxime şi de dragoste totală pentru ASE, în general, şi pentru facultatea de Management, în special.
Viaţa atât de scurtă a Iuliei a fost o continuă, o puternică, o acerbă şi o foarte zbuciumată luptă pentru mai bine, pentru mai frumos, pentru idealuri nobile pe care, poate, puţini dintre noi le vom atinge, vreodată…
Un suflet cald, apropiat de oameni, un coleg şi un prieten excepţional, un OM care avea, permanent, pentru fiecare dintre noi, o vorbă, un zâmbet şi un gând minunate, care ne confereau încredere, optimism şi speranţă în viitor… Un viitor pentru care Iulia a luptat cu convingere şi din răsputeri, având o ascensiune profesional-educaţională nu numai excepţională, ci şi plină de realizări superbe: absolventă a două facultăţi (Management şi Sociologie-Psihologie); autoare şi/sau coautoare a 15 cărţi de specialitate şi a aproape 60 de articole ştiinţifice publicate în prestigioase reviste naţionale şi internaţionale; director al mai multor proiecte de cercetare; promotor şi iniţiator al dezvoltării relaţiilor de colaborare internaţională a ASE (fiind inclusiv co-creator al programului Socrates/ Erasmus al ASE, încă din anul 1998 şi facilitând schimburile interuniversitare a peste o mie de studenţi)… Un OM pe care 15 generaţii de studenţi l-au iubit şi l-au stimat…
O trăire intensă a prezentului şi construirea cu meticulozitate a viitorului au făcut-o pe Iulia să uite că există şi posibilitatea ca boli necruţătoare să fie mai puternice decât ea... Şi, în acest context, deşi avea dorinţa ardentă de A FI, mereu, alături de şi împreună cu noi, Iulia a fost învinsă, stupid, după o lungă şi cumplit de grea luptă cu neantul...
Iulia este şi va fi mereu împreună cu noi, încurajându-ne cu privirea sa blândă, cu zâmbetul său, cu vorba sa caldă şi înţeleaptă şi determinându-ne să fim mai buni şi mai apropiaţi...
Fie ca Dumnezeu să te ocrotească, Scumpă Iulia, măcar acolo unde El a ţinut să Îi fii, mult prea repede, aproape, într-o realitate ireală şi total neconformă cu speranţele şi visurile tale!...
Să ne însoţeşti gândurile şi demersurile întotdeauna şi, mai presus de orice, să nu uiţi că te iubim, Iulia!...
Toţi colegii, colaboratorii şi foştii studenţi care te preţuiesc şi te iubesc, din inimă!...

Un comentariu:

Anna spunea...

si eu iubesc verdele tau.