miercuri, 14 noiembrie 2012

Despre post

  • Postul Craciunului este postul dinaintea Nasterii Domnului. Tine 40 de zile (15 noiembrie - 25 decembrie). Lasam sec in seara de 14 noiembrie (ziua Sf. Filip); iar daca aceasta zi cade miercuri sau vineri, incepem postul cu o zi mai inainte. E asezat pentru a ne pregati spre cuviincioasa intampinare a Nasterii Domnului si inchipuie noaptea in care traia omenirea dinainte de Mantuitorul, cand Patriarhii si Dreptii Legii vechi asteptau venirea Lui, cu post si rugaciune. Ne aduce aminte indeosebi de postul de 40 de zile al lui Moise in pustie, inainte de primirea Legii (les. 34, 28)609 (Sf. Simion al Tesalonicului, Raspuns la intrebarea 54, p. 327). Se dezleaga la peste in ziua de 21 noiembrie (Intrarea in Biserica a Maicii Domnului), fiind praznic mare. In ziua cea din urma a acestui post (Ajunul Craciunului) se ajuneaza, adica nu se mananca nimic pana la ivirea luceafarului de seara, care inchipuie steaua Magilor; apoi mancam uscat: seminte, poame, turte sau covrigi. Tot in aceasta seara, pe alocuri, slujitorii Bisericii umbla cu Icoana Nasterii, cantand troparul Craciunului si aducand astfel, in casele crestinilor, vestea cea buna a marii sarbatori din ziua urmatoare. In ziua Craciunului, in orice zi ar cadea, mancam de dulce. Alte 11 intrebari si raspunsuri despre post gasiti aici: http://www.patriarhia.ro/ro/documente/catehism28.html  
  • Sf. Ioan Gura de Aur: "Postiti? Aratati-mi-o prin fapte. Cum? De vedeti un sarac, aveti mila de el; un dusman, impacati-va cu el; un prieten inconjurat de un nume bun, nu-l invidiati; o femeie frumoasa, intoarceti capul. Nu numai gura si stomacul vostru sa posteasca, ci si ochiul, si urechile, si picioarele, si mainile voastre, si toate madularele trupului vostru. Mainile voastre sa posteasca ramanand curate si de hrapire si de lacomie. Picioarele, nealergand la privelisti urate si in calea pacatosilor. Ochii, neprivind cu ispitire frumusetile straine... Gura trebuie sa posteasca de sudalme si de alte vorbiri rusinoase" 
  • Sfantul Vasile cel Mare: "N-am postit, si am fost alungati din rai! Sa postim dar, ca sa ne intoarcem in rai! Nu vezi ca Lazar a intrat prin post in paradis? Nu imita neascultarea Evei! Nu lua din nou sfatuitor pe sarpe, care ne sfatuieste sa mancam, ca sa ne crutam trupul! Nu-ti gasi scuza in boala trupului sau in slabiciune! Nu-mi spune mie scuzele! Spune-le lui Dumnezeu, Care stie totul! Imi spui ca nu poti sa postesti. Dar sa te ghiftuiesti in toate zilele vietii tale si sa-ti strivesti trupul sub greutatea mancarurilor, poti? Stiu ca doctorii nu prescriu bolnavilor mancaruri felurite, ci post si infranare. Cum dar? Daca poti sa postesti si sa te infranezi cand esti bolnav, pentru ca spui ca nu poti s-o faci cand esti sanatos? Ce este mai usor pentru stomac: sa petreaca noaptea cu o mancare usoara sau sa stea impovarat de multimea mancarurilor? Dar, mai bine zis, sa nu stea, ci sa se intoarca necontenit si pe o parte si pe alta, rupandu-se si stramtorandu-se; afara numai daca vei spune ca si corabierii salveaza mai usor de la inec o corabie incarcata cu poveri decat una mai sprintena si mai usoara. Lucrurile, insa, se petrec cu totul dimpotriva: o mica inaltare a valurilor da la fund o corabie incarcata cu multe poveri, pe cand o corabie cu o incarcatura potrivita trece usor prin furtuna, ca n-o impiedica nimic sa pluteasca pe deasupra valurilor. Tot asa se intampla si cu trupurile oamenilor. Impovarate necontenit cu prea multa mancare, trupurile se imbolnavesc cu usurinta; dar, daca folosesc mancare putina si usoara, scapa si de suferinta pe care o asteapta de pe urma bolii, ca de o furtuna ce se porneste impotriva lor, dar se departeaza si de suferinta care incepe a se ivi, ca de o ciocnire cu o stanca din mijlocul marii. Stomacul, care are menirea sa intretina trupul, mistuie cu usurinta mancarurile simple si usoare; dar daca i se dau mancaruri costisitoare si felurite, nu poate sa le mistuie si da nastere la fel de fel de boli."

Niciun comentariu: