miercuri, 20 februarie 2013

46 de ani si 9 zile

E varsta sufletului meu sfintit. Ma-nchin cu recunostinta parintilor mei pentru ca m-au chemat la viata si nasilor pentru ca m-au increstinat prin Sfantul Botez. Ii sunt recunoscatoare Domnului pentru toti oamenii pe care i-am intalnit in tot acest timp, pentru ca de la fiecare intalnire am plecat cu sufletul incarcat de daruri.

Le multumesc alor mei pentru ca m-au adus pe lume din iubire, imediat dupa ce si-au unit sufletele in Taina Sfintei Cununii. 

Mi-ar fi placut ca parintele care i-a cununat pe ai mei si ne-a botezat apoi pe noi, copiii,  sa mai fie printre noi si sa ii sarut dreapta cu recunostinta, de ziua Botezului meu, asa cum de cativa ani sarut mana parintelui care ne-a unit prin Taina Sfintei Cununii pe sotul meu si pe mine. 

Ma uit in urma mea si revad chipurilor parintilor ducandu-ne de mici la biserica si chipurile parintilor sfintiti slujind Sfanta Liturghie. 

O revad pe mamaie, cu parul lung si impletit, cu ochelarii pe nas, citind din cartea de rugaciuni.

O alta amintire din copilarie, matusa mamei mele, maicuta ardeleanca, cu uniforma impecabila, cu voce blajina, rasfoieste o carte groasa cartonata pe care scrie cu litere mari de tipar, pe coperta, Psaltire.

Fara cele  patru femei din neamul meu, strabunici si bunici care nu s-au dat in laturi atunci cand a fost vorba sa aduca pe lume copii, eu nu ma puteam bucura de frumusetea vietii.

Mama, mezina familiei, inconjurata de cinci frati. Tata, inconjurat si el de trei frati mai mari. S-au intalnit iarna, s-au cunoscut, s-au  placut si s-au cununat primavara, din multa dragoste. Au devenit un trup si un suflet, legandu-se fiecare de neamul celuilalt. 

Intr-o zi de primavara, dupa Paste, neamul lui Ilie, strabunicul, s-a unit cu neamul lui Gheorghe, celalalt strabunic.

De multe ori, ma gandeam cine au fost cei dinaintea lor, cu ce si-au ocupat timpul,  dar cel mai mult imi doream sa stiu in ce relatie au fost ei cu Hristos.

Prin cununii si botezuri, legaturile sfintite dintre oameni, aduc la o aruncatura de bat oameni aflati la mii de kilometri distanta. 

Prin cununii si botezuri,  la pret de o respirtaie in rugaciune, legaturile sfintite dintre oameni, au puterea de a ridica din cel mai negru iad un neam intreg, prin jertfa chiar si a unui singur om din neam, un om indragostit de Hristos.

Hristos este indragostit de noi toti si asteapta  sa ne dorim sa devenim neam cu sfintii, care dintr-o simpla rasuflare prin rugaciune, au puterea sa ne sfinteasca cu totul si pe noi, inrudindu-ne din nou cu Dumnezeu, in numele Sfintei Treimi. 

Fac parte dintr-o generatie nascuta din dragoste, nu din constrangere dar cel mai important este ca fac parte dintr-un neam iubit si iubitor de Dumnezeu si neamul meu face parte din neamul tarii mele, neam inrudit cu Sfantul Apostol Andrei, Cel Intai Chemat de Hristos. ceea ce inseamna, ca la fel ca si alte neamuri crestinate de Apostol, suntem si noi in respiratia lui Hristos, doar ca unii dintre noi am uitat acest lucru. 

Mai e un pic si vine primavara, dar pana atunci, duminica ce urmeaza, ne pune in fata un mare semn de intrebare: suntem vamesi sau farisei?!  Grea intrebare, la care Dumnezeu ne cere sa raspundem in fiecare an, ceea ce impune ca timpul petrecut pana atunci sa nu fie pierdut pentru ca raspunsul nu il vom gasi nicaieri, decat in mintea si inima noastra. 

Sfantul Apostol Andrei avea un frate, pe Sfantul Apostol Petru, la care gasim un bun model de a petrece acest timp:
...fiţi dar cu mintea întreagă şi privegheaţi în rugăciuni. Dar mai presus de toate, ţineţi din răsputeri la dragostea dintre voi, pentru că dragostea acoperă mulţime de păcate. Fiţi, între voi, iubitori de străini, fără de cârtire. După darul pe care l-a primit fiecare, slujiţi unii altora, ca nişte buni iconomi ai harului celui de multe feluri al lui Dumnezeu. Dacă vorbeşte cineva, cuvintele lui să fie ca ale lui Dumnezeu; dacă slujeşte cineva, slujba lui să fie ca din puterea pe care o dă Dumnezeu, pentru ca întru toate Dumnezeu să se slăvească prin Iisus Hristos, Căruia Îi este slava şi stăpânirea în vecii vecilor. Amin. (http://www.doxologia.ro/apostol/ap-i-petru-4-1-11)
Inchei, intrebandu-va si eu ceva: 

Cati ani au trecut de cand ati fost botezati? Ati pastrat legatura cu nasii de botez? 

Aveti fini? Pastrati legatura cu ei? Le indreptati privirea catre Dumnezeu?

Sper ca nu v-am plictisit cu aceste randuri iar daca va sunt de folos, pomeniti-ma si pe mine duminica la Sfanta Liturghie. Cu recunostinta, va multumesc.


6 comentarii:

Pr.Victor spunea...

Deosebit blog Adriana, minunate rânduri-gânduri.
Am fost botezat într-o duminică geroasă de ianuarie, născut fiind în noiembrie. Naşul meu preot, mai are 200 de fini. Am mai fost boteza cu încă cinci copii ce ulterior mi-au devenit colegi de şcoală şi prieteni ai copilăriei.
Fără discuţie că am fini. Am cununat cinci perechi şi am botezat 7 minuni de copii. Toţi vin cu bucurie pe la noi, fără obligaţii materiale, doar pentru a discuta şi a ne bucura de chemarea făcută de Dumnezeu.
Mulţi şi binecuvântaţi ani îţi doresc în purtarea sufletului tău care azi, cu bucurie, sărbătoreşte intrarea în biserica lui Hristos.

adriana spunea...

Mai traieste nasul? Ce frumos ar fi sa va adunati intr-o zi toti finii la biserica si sa ii canati la multi ani. Ce fotografie faina ar ramane spre amintire.

Dana spunea...

La multi ani, Adriana! La multi ani copilului din tine, care si-a pastrat frumusetea sufletului si cumintenia.

adriana spunea...

Multumesc, draga Dana. M-as bucura sa fie asa cum spui tu dar dupa cum ma stiu sunt cam departe de ele. Doamne ajuta!

Niculina Nina spunea...

La Multi ani! Fericiti si binecuvantati de Dumnezeu!
Doamne ajuta!

corina spunea...

O postare de suflet!mi-a placut foarte, foarte mult.Sa stii ca mi-am facut o revizie particulara si nu cunosc amanunte fapt ce ma determina ca maine dimineata sa o sun pe mama sa o intreb despren botezul meu ce si cum.:))
Imi cunosc nasii dar nu am tinut legatura cu ei.Acum doi ani cand am fost acasa ne-am intalnit si se pare ca a fost frumos.Uite vorbind despre asta, mi-a venit ideea sa le pregatesc un dar de suflet pentru la vara cand vom merge in tara. :)
Te imbratisez cu drag!