vineri, 6 septembrie 2013

Sa ne reamintim cine suntem

Omul, creat de Dumnezeu Tatal, Fiul si Duhul Sfant, dupa chipul si asemanarea Sfintei Treimi, uita de multe ori cat de pretios este. Omul, adica noi. Uitand, pierdem treptat sfintenia primita prin Taina Botezului. Pierzand, cadem si devenim nefericiti. Nefericiti fiind, plangem si incet, incet, incepem sa ne reamintim cine suntem si Cine sunt Cei care ne-au dat Viata, dar mai ales cum trebuie sa ne comportam fata de Acestia. Si cea mai frumoasa comportare, o intalnim la Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu, Fecioara Maria. 

Din Vietile Sfintilor, cuvantul scris la Nasterea Maicii Domnului ne spune ca "toate poruncile le-a pazit, toata voia Lui a facut-o, toate cuvintele Lui  le-a luat in minte, toate graiurile Lui le-a ascuns in inima sa, toate lucrurile cele de milostivire le-a aratat celor de aproape. Deci cu vrednicie s-a incoronat ca o lucratoare a tuturor faptelor bune".

Toate poruncile; nu una, nu doua ci pe toate. Si nu i-a fost deloc greu, pentru ca de mica s-a obisnuit sa le indeplineasca, invatandu-le mai intai de la parintii trupesti si mai apoi de la cei duhovnicesti.

Noi avem de pazit o singura porunca si pentru ca nu o lucram, nu numai ca o suparam pe Maica Domnului, ne suparam si pe noi insine, pentru ca ne despartim de Fiul lui Dumnezeu, Iisus Hristos, Fratele nostru,
Poruncă nouă dau vouă: Să vă iubiţi unul pe altul. Precum Eu v-am iubit pe voi, aşa şi voi să vă iubiţi unul pe altul. ntru aceasta vor cunoaşte toţi că sunteţi ucenicii Mei, dacă veţi avea dragoste unii faţă de alţii. (din Sfânta Evanghelie după Ioan, cap.13, 34, 35)
In fiecare zi constat cat de putin iubesc dar cat de mult ma iubeste Dumnezeu. Si stiu ca nu merit atata iubire, Stiu insa si Cui trebuie sa  multumesc pentru lacrimi si rugaciune: Maicutei Domnului.

Si cea mai mare multumire pe care pot sa i-O aduc, este sa incep sa imi reamintesc cine sunt, invatand de la cei care au trecut din lume, spre Viata, inaintea noastra, fratii nostri, sfintii., care s-au perindat si ei, ca si noi printre anotimpurile anilor.

La noi, acum e inceput de toamna, un anotimp precum o Mare Domna, un anotimp din timpul creat de Dumnezeu special pentru om. Toamna,  un timp pentru un nou inceput: de an bisericesc, de an scolar in care sa invatam mai multe despre Viata. Toamna, un timp pentru lucrare dar si pentru odihna care precede bucuria.

 Toamna, prin bogatia ei duhovniceasca,, ma imbie sa strig din toata inima, din tot sufletul si din tot cugetul:
O, Preabuna si De Viata Facatoare Treime, primeste multumire pentru toate milele Tale si ne arata vrednici de binefacerile Tale ca, inmultind talantii care ne-au fost incredintati, sa intram in vesnica bucurie a Domnului nostru, cantand cantare de biruinta: Aliluia ! (din Acatistul de multumire - Slava lui Dumnezeu pentru toate)
 Toaman placuta, dragi prieteni!

Niciun comentariu: