vineri, 7 iunie 2013

Saptamana printre cuvinte:

Cuvânt la Duminica a cincea după Paşti (a Samarinencei)
http://www.ziarullumina.ro/cuvant-teologic/cuvant-la-duminica-cincea-dupa-pasti-samarinencei 
Liturghia are un singur scop: să ducă la împărtăşire pe credincioşii creştini adunaţi
http://www.ortodoxiatinerilor.ro/euharistia-continua/19506-scopul-liturghiei-impartasirea
 Embrionul uman este un suflet
http://www.ziarullumina.ro/actualitate-religioasa/embrionul-uman-este-un-suflet



O semnătură pentru viaţă
http://www.ziarullumina.ro/analiza/o-semnatura-pentru-viata

Toţi au ceva cu mine!
http://www.ziarullumina.ro/sfatul-psihologului/toti-au-ceva-cu-mine
Mângâieri aflate din osteneală
http://www.doxologia.ro/filocalia/mangaieri-aflate-din-osteneala 

Cum stai cu privirea?


Daca nu ai privirea buna, afla ca duminica, este Duminica a şasea după Paşti (a Orbului din naştere) si o vizita la Cel care este lumina Vietii Vesnice, Iisus Hristos, ti-ar fi de folos, daca Ii marturisesti sincer ca nu vezi prea bine.


Sursa fotografiilor: 
Articolul http://www.ziarullumina.ro/cuvant-teologic/iisus-hristos-lumina-vietii-vesnice

http://www.ortodoxiatinerilor.ro/citate-celebre-citate-crestine/19458-maica-domnului-n-a-scris-nimic

joi, 6 iunie 2013

Buna dimineata! Incercati!

Cand plange un copl mic, langa tine, roaga-l, sincer, sa te ierte. Este posibil sa planga chiar din cauza ta, dar fiind prea mic si nestiind inca sa vorbeasca, nu stie cum sa te certe altfel si atunci incepe sa planga.

Atunci cand ne cerem iertare din toata inima,, vocea noastra are harul de a fi precum o mangaiere de mama.

In caz, contrar, cand certam, atunci cand suntem plini de enervare ca micutul plange langa noi, vocea noastra, nu face altceva decat sa-i intarate plansul, ca si cum palmele noastre l-ar lovi peste obrajori.

De fiecare data cand plange un copil, ar trebui sa ne cercetam constiinta si sa vedem unde, cand si cum i-am gresit.

La fel cum dupa furtuna rasare soarele, tot asa, dupa o portie buna de plans, om mare si copil mic, vor rade fericiti impreuna.  De la bucuria lor, se vor molipsi si cei din jur. Nu degeaba auzim mereu, "Fericiti cei ce plang, ca aceia se vor mangaia" (Evanghelia dupa Matei 5, 4).

Nu suntem la mare distanta nici de Paste si nici de Rusalii. ar trebui ca in jurul nostru sa se auda doar rasete de copii si ciripit de pasarele. ar trebui ca fetele noastre sa fie in fiecare zi doar zambitoare, sa ne bucuram de fructele care s-au copt  in ciresi, de capsunile ce rasar prin gradini, de teii ce mai au un pic si se transforma in ceaiuri, de verdele intens inviorat de ploaie, sa ne bucuram din orice. Si cu toate acestea, sunt si trec pe langa noi, copii si oameni tristi. Ce pacat! Pacatul lor, suntem, tentati mereu sa spunem dar sa nu uitam ca si noi, inainte de a ne bucura si veseli, am fost tristi si daca noi nu am putut, altcineva s-a rugat pentru noi. Pacatul, doar Dumnezeu stie sigur al cui este si sa ne fereasca Sfantul, sa fim raspunzatori de pacatele altora.

Nu ne costa nimic, ziua noastra fiind  una buna. atunci cand vedem un om suparat, chiar daca nu il cunoastem, sa ii spunem macar buna ziua. Incercati!

Cautand fotografiile, am gasit si aceste citate si sper sa va fie de folos:

Prorocul David : "Izvoare de apa s-au pogorat din ochii mei, pentru ca n-am pazit legea Ta"(Ps. 118, 139)

Sfantul Efrem Sirul: "Doctorul asteapta sa vada lacrimile tale. Apropie-te! Sa nu te temi! Arata-i Lui rana, aducandu-i si doctoria, lacrimi si suspine, ca iata s-a deschis usa pocaintei! Sarguieste-te, pacatosule, mai inainte de a se inchide"
 
Sfantul Ioan Gura de Aur aminteste in Omiliile sale de cuvantul fericitului Iov (30, 25), care spune: "Eu am plans pentru orice neputincios si am suspinat cand am vazut un om in nevoie."

Sfantul Siluan Athonitul: "daca fiecare suflet L-ar cunoaste pe Domnul, ar cunoaste cat de mult ne iubeste si atunci nimeni nu ar mai deznadajdui de mantuirea sa, nici nu ar mai murmura". 

"Sufletul meu tanjeste dupa Domnul si Il caut cu lacrimi. Cum sa nu-L caut? Cand eram cu El, sufletul meu era vesel si linistit, si vrajmasul nu avea intrare la mine; dar acum duhul cel rau a pus stapanire pe mine, si el tulbura si chinuie sufletul meu, de aceea sufletul meu tanjeste dupa Domnul pana la moarte; duhul meu se avanta spre Dumnezeu si nimic de pe pamant nu ma poate veseli, si sufletul meu nu vrea sa se mangaie cu nimic, ci vrea sa vada din nou pe Domnul si sa se sature de El. Nu-l pot uita nici macar pentru un singur minut si sufletul meu se chinuie dupa El, si de multimea intristarii plang cu suspine: Miluieste-ma, Dumnezeule, pe mine zidirea ta cea cazuta!"

Sfantul Ignatie Briancianinov, "Mantuitorul Iisus Hristos, a lacrimat cu lacrimile Sale intrutot sfinte, pentru Lazar, cel mort de patru zile; Dumnezeu-Omul a varsat dumnezeiestile Sale lacrimi pentru orasul in care furnica multime mare de oameni, pentru poporul care nu si-a dat seama de venirea lui Dumnezeu".

Sfantul Ioan Scararul: "Precum consuma focul trestia, asa curata lacrima orice pata vazuta si spirituala. Plansul constituie boldul cel de aur al sufletului, care il libereaza de pironirea pe lemnul grijilor lumesti si de orice impatimire si care, printr-o cuvioasa intristare, il face sa se indrepte continuu spre supravegherea inimii. Lacrimile alunga rasul. Daca cineva a imbracat plansul ca pe o haina de nunta fericita si plina de har, acela a cunoscut rasul duhovnicesc al sufletului. Desfiinteaza pacatul, si e de prisos lacrima indurerata a ochilor trupesti. In Adam nu a fost lacrima inainte de cadere, precum nici dupa inviere nu va mai fi, odata ce a fost desfiintat pacatul." (Filovalia, vol.IX, Scara, Treapta VII)

Parintele Dumitru Staniloae :"Noi, insa, scuturandu-ne de toate prin frica de Dumnezeu, sa ne castigam lacrimile curate si neviclene ale gandului la moarte, caci nu este in ele inselare sau inchipuire de sine, ci ele aduc mai degraba curatirea si propasirea in iubirea de Dumnezeu, spalarea pacatelor si eliberarea de patimi".
Va doresc o zi buna, din care sa guste toti cei cu care va intalniti astazi!

Surse folosite:
http://www.crestinortodox.ro/editoriale/despre-plans-lacrimi-70171.html
http://www.crestinortodox.ro/religie/fericiti-ce-plang-aceia-vor-mangaia-124660.html
http://www.crestinortodox.ro/editoriale/despre-plans-lacrimi-70171.html
http://www.freephotoediting.com/samples/blemish-removal/010_remove-tears.htm
http://www.qbebe.ro/psihologie/dezvoltare_cognitiva/din_misterele_copilului_in_varsta_de_2_ani

marți, 4 iunie 2013

Cea mai fericita familie din lume

Poti sa ai toate bogatiile de pe pamant. si in acelasi timp sa fii foarte nefericit pentru ca nu ai liniste in interiorul tau. Pare un paradox sa pui egalitate intre doua actiuni:  a avea toate bogatiile si a fi in acelasi timp foarte nefericit. Din pacate, fericirea nu se cumpara cum cumperi o bogatie pamanteasca, pentru ca ea isi are izvorul la Dumnezeu; de acolo o cerem, de acolo o obtinem, de acolo curge spre oameni prin oameni.

Poti sa citesti toate cartile din toate bibliotecile zidite sau virtuale si in acelasi timp poti sa simti ca nu stii nimic. Poti sa asterni fluvii de cuvinte care sa fie doar vorbe in vant.

Si poti sa intalnesti o persoana si  imediat ce o vezi, iti doresti sa devii la fel ca acea persoana: un om plin de viata, un om care stie de unde si cum sa dobandeasca fericirea. Tot ce iti spune acea persoana, chiar tacand, se poate rezuma in cateva cuvinte: apropie-te cu frica de Dumnezeu, cu credinta si cu dragoste, de Hristos Cuvantul si la vreme ingaduita de Potirul in care se afla Hristos, pentru ca Hristos are Harul, adica Puterea de a te face fericit. Trebuie doar sa il redescoperi in inima ta, incepand sa faci curatenie prin ea. Facand curatenie, observi ca strangi multa mizerie si nu prea stii cum sa o gestionezi. In biserica, Hristos te asteapta sa i-o daruiesti Lui, la Taina Spovedaniei si te ajuta apoi sa scapi si de mizeria pe care tu nu ai observat-o, pregatindu-te, ca atunci cand te vei impartasi cu Sfintele Taine, sa simti ca te mangaie cu dragoste Dumnezeu pe crestetul capului, pentru ca vrea sa iti faca cunostinta si cu Duhul Sfant, Care te va transforma intr-o persoana fericita si vei  simti ca faci parte dint-o mare familie. O familie fericita care a dobandit in sine, recolta bogata de dragoste, bucurie, pace, indelunga rabdare, bunatate, facere de bine, credinta, blandete, infranare, curatie.

Pentru fiecare dintre noi, Maica Domnului se roaga cu lacrimi dar este in acelasi timp si foarte fericita.. Daca pana acum nu ai intalnit nici un om fericit, pleaca-ti inima si genunchii in fata icoanei Sale si spune-I necazul. Chiar daca tu nu simti, sa stii ca Isi lipeste imediat obrazul de al tau si te ia si pe tine in brate, cum odinioara L-a tinut pe Iisus, copil fiind. 

Stiti ca imi place sa scriu multe randuri dar de data aceasta ma opresc aici, deoarece vreau sa va las timp sa cititi  ce a scris un om care a fost si este prieten cu Duhul Sfant, parintele profesor Dumitru Stăniloae:
Se cuvine deci să rugăm pe Dumnezeu să ne dea puterea „să păzim unitatea Duhului în legătura păcii“, cum spune Sfântul Apostol Pavel (Efeseni 4, 3).


Rugându-ne „în duh şi în adevăr“, vom putea să simţim tot mai mult ce mare lucru se cuprinde în binecuvântarea aceluiaşi sfânt apostol: „Harul Domnului nostru Iisus Hristos, dragostea lui Dumnezeu Tatăl şi părtăşia Sfântului Duh să fie cu voi cu toţi“ (2 Corinteni 13, 13).
Sper ca il veti citi in intregime, asadar postez si link spre Cuvânt la Duminica a cincea după Paşti (a Samarinencei) http://ziarullumina.ro/cuvant-teologic/cuvant-la-duminica-cincea-dupa-pasti-samarinencei

luni, 3 iunie 2013

In cautarea timpului pierdut

Daca suntem suta la suta adulti, inseamna ca am pierdut o mare parte din timpul vietii noastre, nefacand nimic pentru noi si macar o data in an, musai trebuie sa redevenim copii, si-au spus duminica sufletele a sase adulti si un tanar si au luat parte la o copilarie, uitand pentru cateva ceasuri de griji si reguli, singurele valabile ramanad doar dragostea  unora pentru altii, nadejdea ca mai exista un firicel de copilarie in viata lor, si credinta ca pana la sfarsitul zilei o vor regasi in intregime. Toti cei sapte isi doreau ca impreuna cu ei sa fie si cel mai bun prieten al lor dar acesta, fie ca era plecat in alta localitate, fie ca avea alte treburi de facut, nu a putut participa la petrecerea comuna a timpului dar sigur a simtit chiar si de departe bucuria prietenilor, pentru ca prieteniile au ceva sfant in ele, ceva atat de puternic,  care poate strabate orice timp si spatiu intr-o clipita de gene sau intre doua respiratii.

Ziua copilariei si a duminicii ar trebui sa tina toata viata, si daca nu este asa, toata saptamana ar trebui sa ne-o petrecem cu gandul la ea. Ce frumos ar fi ca dimineata sa ne trezim cu zambetul pe buze, nu incrancenati. Si peste zi sa uitam repede supararile de care ne lovim, urmand ca seara, la culcare, sa adormim zambind.

Ar trebui sa ne petrecem mai mult timp in preajma copiilor si sa incercam sa reinvatam de la ei bucuria lucrurilor si a lucrarilor simple.

Ar trebui, atunci cand suntem in biserica, daca nu reusim sa ne retragem in camara inimii noastre sau sa privim doar la parintii slujitori si icoanele, sa privim doar la copilasii din jurul nostru pentru ca vom fi surprinsi de cat de multe ne va descoperi Dumnezeu prin ei. 

Ne va arata in primul rand, cum suntem noi adultii si de ce pierdem atat de repede ceea ce castigam cu mare greutate; de ce la noi bucuria tine foarte putin, de ce bunatatea ne ocoleste, de ce blandetea este de multe ori doar o amintire, de ce credinta ne este prea mica sau inexistenta, de ce curatia ne displace, de ce dragostea nu ne este prietena, de ce facerea de bine ni se pare greoaie, de ce indelunga rabdare ne lipseste din comportament, de ce nu ne tinem in frau rautatile si poftele care ne imbolnavesc de multe ori, de ce picam in deznadejde cand intalnim si cea mai mica piatra in drumul nostru prin viata, de ce suntem mereu cuprinsi de nelinisti.

Un copil iti reaminteste ca fericirea exista dar pentru a o redobandi, trebuie mai intai sa simti ca esti nefericit , sa plangi si sa te rogi cu staruinta sa o reprimesti si sa nu te opresti din plans pana nu simti fericirea in toata fiinta ta.

Un copil iti arata ca plansul trebuie sa iti fie in hohote si rugaciunea indrazneata si  insistenta iar ochii si mainile indreptate mereu spre cel de la care astepti sa redevi macar un pic si macar pentru putin timp fericit.

Un copil iti arata cum trebuia sa primesti fericirea, atunci cand in cele din urma ea apare: cu bratele larg deschise, apoi repede sa le strangi in jurul fericirii, pentru ca ea sa nu mai plece niciodata de la tine dar in acelasi timp sa fii gata sa o imparti cu ceilalti copii, la fel cum fac fratii care impart dragostea acelorasi parinti.

Cand un copil te ocoleste,  este semn ca fericirea te-a parasit dar cand un copil iti sare in brate, iti poti pregati hainele de sarbatoare.

Chiar daca galagia lor ne deranjeaza, sa multumim Bunului Dumnezeu ca bisericile sunt pline de copii, pentru ca in felul acesta nadajduim ca iarta Dumnezeu galagia cu care noi adultii il suparam.

Sa ne amintim ca in naivitatea lor, copiii spun ca nu le este deloc frica de bau-bau pentru  ca bau-bau nu exista si nici macar nu banuiesc micutii de ei, ca de foarte multe ori, bau -bau suntem chiar noi, cei care ar trebui sa le fim ingeri protectori.

Sa il rugam pe Dumnezeu sa ne ajute sa ii pastram pe copii ca pe niste comori pretioase, pentru ca in ei se pastreaza mai bine si pentru perioade mai lungi, toate cele ce ne lipsesc noua adultilor: bucuria, bunatate, blandetea, curatia, credinta, dragostea, facerea de bine, infranarea, indelunga rabdare, nadejdea, pacea.

Sa ne rugam mereu sa nu opreasca Dumnezeu venirea pe lume a pruncilor si sa ne ierte pe toti cei care nu ne-am ostenit sa ii cerem sa trimita copii in viata noastra sau sa ne ajute sa ii pastram pe cei trimisi.

Sa ne rugam ca toti copiii, atunci cand devin tineri si apoi adulti, sa nu uite cum era cand  se jucau in casa copilariei, cum plangeau cand erau suparati si cat de fericiti erau cand erau veseli.

Sa fim convinsi, ca acolo unde se joaca chiar si un singur copil, acolo, chiar daca noi adultii nu vedem, sunt mult mai multe persoane care vegheaza joaca copilului si drept rasplata copilul le zambeste mereu. 

Ce bucurie poate fi mai mare, decat sa il descoperi pe Dumnezeu, in timp ce tii de mana un copil ?! Doar aceea de a tine in brate pe altul mai mic, ce tocmai s-a impartasit cu Hristos! Si bucuria iti curata atat de mult ochii mintii, incat poti intelege cum dintr-o data, in jurul unei mese cu sase adulti, un tanar, doi adolescenti,  patru copii si trei prunci este loc suficient pentru inca multe alte fiinte si Fiinte, care au sufletele curate si usoare precum o respiratie sfanta de prunc ce tocmai a primit Sfantul Botez, respiratie ce aduce fericire tuturor celor prezenti?!

Orice s-ar spune, o lume nu poate fi minunata fara copii!  Vorba cantecului:

E-o lume minunata in care veti gasi, numai copii.
O lume cu mult soare si mii de jucarii, pentru copii.
In lumea cu povesti si flori veti intalni, numai copii.
Si-o lume a inocentei, pastrati-o orice ar fi, pentru copii.

Ieri am fost si noi copii dar timpul ne-a schimbat,
In viata am pornit si vise am implinit asa cum ne-am dorit.
Ganduri bune cate-am strans si tot ce-am invatat,
Copiilor sa dam iubirea ce-o purtam, ce-i bun sa le aratam.
Ce zambet poate fi, mai sincer, mai curat,
Ce ochi stiu a vorbï, atat de adevarat?!




sâmbătă, 1 iunie 2013

Cele mai frumoase flori

Daţi- mi o generaţie de mame bune creştine şi voi schimba faţa lumii!(Sfântul Ioan Gură de Aur)

Psalmul 126
1. De n-ar zidi Domnul casa, în zadar s-ar osteni cei ce o zidesc; de n-ar păzi Domnul cetatea, în zadar ar priveghea cel ce o păzeşte.
2. în zadar vă sculaţi dis-de-dimineaţă, în zadar vă culcaţi târziu, voi care mâncaţi pâinea durerii, dacă nu v-ar da Domnul somn, iubiţi ai Săi.
3. Iată, fiii sunt moştenirea Domnului, răsplata rodului pântecelui.
4. Precum sunt săgeţile în mâna celui viteaz, aşa sunt copiii părinţilor tineri.
5. Fericit este omul care-şi va umple casa de copii; nu se va ruşina când va grăi cu vrăjmaşii săi în poartă.

Evanghelia dupa Matei 19, 14
Lăsaţi copiii şi nu-i opriţi să vină la Mine, că a unora ca aceştia este Împărăţia cerurilor.

Duminica Părinţilor şi a Copiilor, prima duminică după data de 1 iunie, a fost rânduită de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane  pentru a cultiva mai intens comuniunea de iubire şi respect între părinţi şi copii.

Cu prilejul duminicii dedicate preţuirii copiilor şi părinţilor, adică familiei creştine, îi îndemnăm pe părinţi să acorde mai mult timp copiilor, să-i ajute să cultive credinţa, speranţa şi dragostea, libertatea de a face binele, nu răul, să aducă bucurie celor din jurul lor, să preţuiască spiritualitatea şi tradiţiile poporului român oriunde s-ar afla. De asemenea, îi îndemnăm pe copii să iubească mai mult pe părinţii şi dascălii lor, să se roage pentru ei şi să le arate recunoştinţă.
Ne rugăm Domnului nostru Iisus Hristos, Cel Înviat, să lumineze şi să umple de pace şi bucurie sufletele părinţilor, ale copiilor şi ale tinerilor creştini!
 
† Daniel 
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române