sâmbătă, 30 noiembrie 2013

Cu cuvântul Evangheliei, Andrei prealăudate, din adâncul înşelăciunii ai vânat popoarele

Condacul al 2-lea
Cu cuvântul Evangheliei, Andrei prealăudate, din adâncul înşelăciunii ai vânat popoarele precum te-ai făgăduit Domnului Iisus Hristos, Cel ce te-a învăţat a vâna pe oameni la credinţa Lui. Pentru aceasta cântăm lui Dumnezeu: Aliluia! 

Icosul al 2-lea
Cel ce eşti cetăţean de taină, însuţi văzătorule, şi ritor al cunoştinţei lui Hristos cel de negrăit, care ai luat de sus Duhul cel Sfânt, grăieşti în limbi şi împarţi darurile. Pentru aceasta lăudăm darul luat şi îţi cântăm acestea:
 
Bucură-te, primitorule al Duhului Sfânt în limbi de foc;
Bucură-te, că prin multe ţări ai mers din loc în loc;
Bucură-te, că fiind sfâşiat de păgâni, Domnul Iisus te-a făcut sănătos;
Bucură-te, că pe mulţi dintre cei mai buni creştini i-ai hirotonit episcopi şi preoţi;
Bucură-te, că prin oraşe şi sate umblând şi propovăduind, pe mulţi i-ai făcut creştini;
Bucură-te, că, după mulţi ani de propovăduire, la sfârşit ai ajuns la mucenicie;
Bucură-te, că păgânii necredincioşi, chinuindu-te, pe cruce te-au pironit cu capul în jos;
Bucură-te, că dumnezeiescul tău suflet la cer s-a dus;
Bucură-te, că Domnul Hristos a pus scumpă cunună pe capul tău;
Bucură-te, că toate cetele cereşti pentru încununare cântări preafrumoase au cântat;
Bucură-te, că îngerii şi sfinţii cu bucurie în palatul tău osebit te-au aşezat;
Bucură-te, al Preasfintei Treimi smerit închinător;
Bucură-te, Sfinte Andrei, Apostole!

Sufletul meu cel tulburat de gânduri şi de cuvinte rele curăţeşte-l cu dumnezeiescul tău dar

Condacul 1
Pe ucenicul cel întâi chemat şi următorul Pătimirilor lui Hristos, pe Andrei apostolul, fratele lui Petru, să-l lăudăm credincioşii, că pe cel ce pe păgâni din înşelăciune i-a întors la botez. Pentru aceasta îi cântăm: Bucură-te, Sfinte Andrei, Apostole!
Icosul 1
Sufletul meu cel tulburat de gânduri şi de cuvinte rele curăţeşte-l cu dumnezeiescul tău dar, care s-a sălăşluit întru tine, propovăduitorul lui Hristos Andrei, ca, fiind curat, cântare vrednică să izvorască aşa:
 

Bucură-te, cel ce din pescar ai devenit apostol;
Bucură-te, că mai întâi ai avut pe Sfântul Ioan Botezătorul ca dascăl;
Bucură-te, că din ceata ucenicilor de Mântuitorul mai întâi ai fost chemat la darul apostolesc;
Bucură-te, că te-ai făcut cu multă credinţă ucenic al lui Hristos;
Bucură-te, că şi pe fratele tău Petru l-ai adus la Hristos;
Bucură-te, că împreună cu toţi apostolii ai urmat Domnului;
Bucură-te, că eşti dintre cei dintâi apostoli ai lui Hristos;
Bucură-te, că ai păstrat dragoste încuviinţată către Domnul;
Bucură-te, că pentru dragostea Lui, prin multe ţări L-ai propovăduit Dumnezeu dătător de viaţă;
Bucură-te, că propovăduind la păgâni credinţa cea în Iisus Hristos, multe necazuri ai răbdat;
Bucură-te, că ai fost bătut cu lemne şi cu pietre;
Bucură-te, că sălbaticii aceia te muşcau;
Bucură-te, Sfinte Andrei, Apostole!
  

vineri, 29 noiembrie 2013

Concluzie

Taina Euharistiei este taina centrală a Bisericii: „Adevărat, adevărat zic vouă: dacă nu veţi mânca Trupul Fiului Omului şi nu veţi bea Sângele Lui, nu veţi avea viaţă în voi. Cel ce mănâncă Trupul Meu şi bea Sângele Meu are viaţă veşnică, şi Eu îl voi învia în ziua cea de apoi” – spune Mântuitorul (Ioan 6, 53-54). Pentru aceasta, împărtăşania regulată este absolut necesară omului pentru mântuire.

În privinţa a cât de des trebuie să se împărtăşească creştinul, există diferite atitudini, însă urmărind canonul prezentat mai sus al Sfântului Ioan Gură de Aur, învăţăm că tot timpul trebuie să ne împărtăşim „cu conştiinţa curată, cu inima curată, având o viaţă ireproşabilă. Despre acest lucru mărturisesc şi sfinţii părinţi din ultimele veacuri. După cuvintele Sfântului Teofan Zăvorâtul, „măsura (împărtăşirii) într-o lună este o dată sau de două ori – cel mai potrivit”, deşi „nu se poate spune nimic împotriva” unei împărtăşire mult mai dese. În această chestiune, fiecare credincios poate să se ghideze după următoarele cuvinte ale acestui sfânt: „Cu Sfintele Taine să te împărtăşeşti atât de des după cum îţi va spune părintele duhovnic, doar că străduiţi-vă ca totdeauna să vă apropiaţi şi cu pregătirea necesară şi cu pace – cu frică şi cu înfiorare, ca, obişnuindu-te, să nu începi să te apropii cu indiferenţă”.

joi, 28 noiembrie 2013

O fotografie si un buchet de cuvinte

Fotografia face parte din reportajul realizat de catre Nicoleta, care cauta solutii pentru ajutorarea familiei micutului Valentin, familie care locuieste in strada.


Textul urmator este tocmai bun de asezat la suflet:
Vântul mai smulge lacul ochilor, dar, uneori toţi mai vrem acasă la mama. Vă rog, nu judecaţi uşor dacă nu ştiţi ce înseamnă un dor. Un dor mistuitor. Dacă aţi fost copii şi dacă aveţi în piept o inimă şi aţi iubit cândva, înţelegeţi-mi iluzia şi nu râdeţi de ea. Ştiu Adevărul.

Mami, mai suflă-mi în inimă cum îmi suflai pe genunchi să nu mă mai doară buba!
(ierom. Hrisostom Filipescu)
Acesta este finalul. Daca v-a placut, puteti citi textul in intregime:  http://www.doxologia.ro/puncte-de-vedere/ai-uitat-de-copilul-din-tine


duminică, 24 noiembrie 2013

Cuvinte pentru ziua de azi


Ap. Coloseni 3, 12-16 

Fraţilor, îmbrăcaţi-vă, dar, ca aleşi ai lui Dumnezeu, sfinţi şi prea iubiţi, cu milostivirile îndurării, cu bunătate, cu smerenie, cu blândeţe, cu îndelungă-răbdare, îngăduindu-vă unii cu alţii şi iertând unii altora, dacă are cineva vreo plângere împotriva cuiva; după cum şi Hristos v-a iertat vouă, aşa să iertaţi şi voi. Iar peste toate acestea, îmbrăcaţi-vă întru dragoste, care este legătura desăvârşirii. Şi pacea lui Hristos, întru care aţi fost chemaţi, ca să fiţi un singur trup, să stăpânească în inimile voastre; şi fiţi mulţumitori. Cuvântul lui Hristos să locuiască întru voi cu bogăţie. Învăţaţi-vă şi povăţuiţi-vă între voi, cu toată înţelepciunea. Cântaţi în inimile voastre lui Dumnezeu, mulţumindu-I, în psalmi, în laude şi în cântări duhovniceşti.





În vremea aceea un om oarecare s-a apropiat de Iisus şi L-a întrebat, zicând: Învăţătorule bune, ce să fac ca să moştenesc viaţa veşnică? Iar Iisus i-a zis: pentru ce Mă numeşti bun? Nimeni nu este bun, decât numai singur Dumnezeu. Ştii poruncile: să nu faci desfrănare, să nu ucizi, să nu furi, să nu fii mărturie mincinoasă; cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta. Iar el I-a răspuns: toate acestea le-am păzit din tinereţile mele. Auzind acestea, Iisus i-a zis: încă una îţi mai lipseşte: vinde toate câte ai şi le împarte săracilor şi vei avea comoară în ceruri; apoi vino şi urmează Mie. Dar el, auzind acestea, s-a întristat, căci era foarte bogat. Văzându-l că s-a întristat, Iisus a zis: cât de greu vor intra în împărăţia lui Dumnezeu cei ce au averi! Căci mai lesne este pentru cămilă să treacă prin urechile acului, decât pentru bogat să intre în împărăţia lui Dumnezeu. Iar cei care au auzit acestea, au zis: atunci cine poate să se mântuiască? Iar Dânsul a răspuns: cele ce nu sunt cu putinţă la oameni sunt cu putinţă la Dumnezeu.

Citeste si:

Patimi şi afecte

  

vineri, 22 noiembrie 2013

Leacul uitat

Sfânta Taină a Spovedaniei poate fi numită, pe drept cuvânt, „leac uitat“. Lumea întreagă zace cufundată în rău. „Fiecare dintre noi s-a molipsit de ucigătoarea boală numită păcat. Poate fi, oare, vindecată această boală! Leacul există! Şi este unul minunat! Dacă îl primeşti te însănătoşeşti! Însă noi nu întindem mâinile spre el ca să ne vindecăm şi să ne împăcăm conştiinţa. De ce, oare? Pentru că l-am uitat şi l-am nesocotit. 

Cuprins
 
Notă biografică
Călătorul bogat
Păcatul
Leacul uitat
Obiecţii împotriva mărturisirii
Rânduiala spovedaniei celei mântuitoare
Roadele adevăratei spovedanii
Câteva întrebări de încheiere

http://www.librariasophia.ro/carti-leacul-uitat-arhim.-serafim-alexiev-so-103.html

La multi ani Filimon, Arhip, Onisim, Cecilia!

joi, 21 noiembrie 2013

Intrarea în Biserică a Maicii Domnului

„Astăzi… în Biserica lui Dumnezeu luminat Fecioara se arată şi pre Hristos tuturor mai-nainte îl vesteşte” (Din Troparul Intrării în Biserică a Maicii Domnului).
  
Împlinindu-se trei ani de la naşterea Preacuratei Fecioare Maria, drepţii ei părinţi, Ioachim şi Ana, şi-au adus aminte de făgăduinţa lor, ca să dea în dar lui Dumnezeu pe cea născută. Deci, au voit a împlini cu fapta ceea ce făgăduiseră cu cuvântul. Chemând toate rudeniile din Nazaret unde vieţuiau, rudenii care erau de neam împărătesc şi arhieresc, căci însuşi dreptul Ioachim era de neam împărătesc, iar soţia lui, Sfânta Ana, era de neam arhieresc; şi aducând şi cete de fecioare tinere, au pregătit făclii multe şi au împodobit pe Preacurata Fecioară Maria cu podoabă împărătească.  Continuarea


Cantarea treptelor

Intrarea în Biserică a Maicii Domnului
 
"Erau acolo, după cum scrie Sfântul Ieronim, cincisprezece trepte la intrarea în biserică, după numărul celor cincisprezece psalmi ai treptelor, şi la fiecare din acele trepte se cântă câte un psalm de către preoţii şi leviţii care intrau în slujbă. Deci drepţii părinţi au pus pe prunca cea fără prihană pe treapta cea dintâi, iar ea îndată, singură, a alergat pe trepte foarte degrabă, neajutând-o nimeni, nici sprijinind-o. Şi alergând la treapta cea de sus, a stat acolo, întărind-o pe dânsa puterea lui Dumnezeu cea negrăită. Căci încă mică fiind, a început Domnul a arăta într-însa puterea Sa cea mare, ca să înţeleagă cât de mare va fi în dar, când va veni în vârstă cea desăvârşită".
 
Cei cincisprezece psalmi ai treptelor formeaza Catisma a 18-a din Psaltire: http://www.sfaturiortodoxe.ro/psaltirea/c18.htm


marți, 19 noiembrie 2013

Intrebari si raspunsuri

Părintele arhimandrit Nichifor Horia, starețul Mănăstirii „Sfinții Trei Ierarhi” din Iași și exarh administrativ al mănăstirilor din Arhiepiscopia Iașilor, a susținut conferința cu titlul „Euharistia - Taina vieții”. 
Ce se întâmplă cu un creștin care fiind sub un canon dat de duhovnicul lui, moare? Cine face canonul: Biserica, familia, duhovnicul?
Iertați-mă, aceasta arată o mare neînțelegere a ce este canonul.Canonul, dacă vreți, e ceea ce e premergătorul pentru copil. Este o regulă, un îndreptar de viață pentru ca omul să înceapă să trăiască mai drept cu Hristos. Dar din momentul în care i-am spus omului: faci rugăciunea cutare, nu te mai duci în locul acela unde ai căzut în păcat, lucrurile acestea sunt ca el să înceapă să învețe să trăiască o viață mai curată și mai dreaptă. Dar odată ce omul a depășit o regulă, regula respectivă nici nu mai e nevoie să i-o mai dau. Copilul, după ce a învățat să meargă cu premergătorul, n-o să-l țin până la 18 ani în premergător. El trebuie să alerge, iubiți credincioși, nu să meargă cu premergătorul. Creștinul trebuie să alerge deasupra oricăror reguli, el nu trebuie să mai țină doar Canonul de pocăință, rugăciunile de dimineață și de seară, atâtea metanii. Acestea sunt o îndrumare pentru cel care vine la început. Cel care vine la început în Biserică trebuie să știe să se ferească de păcat, trebuie să știe cum să se roage, ca să ajungă să înțeleagă să se roage mai drept. Dar din momentul ce a cunoscut dulceața rugăciunii, el trebuie să zboare duhovnicește. De aceea, la început, omului îi este de trebuință să se spovedească foarte des și să ia prin preot mărturie că gândurile lui sunt adevărate, nu crede oricăror năluciri, oricăror vedenii, visuri, închipuiri de sfințenie, ci și le cântărește cu preotul, cu dohovnicul. Dar după ce omul a început să fie încercat, se poate spovedi un pic mai rar, pentru că deja el începe să lucreze mai atent, mai adevărat.

Un pictor își supraveghează la început ucenicul zi de zi, oră de oră, îndeaproape. Dacă am un copil, până la 4-5 ani sunt tot timpul cu ochii pe el. Dar când are 17 ani, pleacă singur de acasă. Nu mai stau tot timpul după el, să mă uit să văd ce face. Am încredere. La fel și în viața duhovnicească: suntem chemați să fim deasupra oricăror canoane și reguli. Ce spune Sfântul Apostol Pavel? Legea nu este îndeajuns ca să mântuiască pe om; Dumnezeu Însuși Se unește cu omul. Canonul este legea prin care încep să mă apropii de Hristos; mi-e de folos. Omul care este sub canon, făcându-și canonul cât ar putea să-l facă, o zi, o oră, și-a mărturisit dorința de a fi cu Hristos. De aici încolo – taina lui Dumnezeu și Viața veșnică.
 Alte intrebari si raspunsuri http://www.doxologia.ro/actualitate/arhiepiscopia-iasilor/parintele-arhim-nichifor-horia-euharistia-este-taina-care-ne-face

Icoana Maicii Domnului „Mângâierea celor necăjiți și întristați”

http://adriana-dardindar.blogspot.ro/2013/10/spune-si-tu-cat-bine-ti-facut-maica.htmlIcoana Maicii Domnului cunoscută ca „Mângâierea celor necăjiți și întristați” a aparținut conform tradiției Sfântului Patriarh Atanasie al Constantinopolului. În anul 1999, la scurt timp după ce icoana a fost restaurată, a început să izvorască mir. Într-o zi din luna iulie, din ochii Preasfintei Născătoare de Dumnezeu au curs râuri de lacrimi de mir. Continuare

Ganduri de la Schitul Țibucani

http://schitulsfmariamagdalena.blogspot.ro/2013/11/gandurile-mele-gandurile-tale.html#comment-form
Astăzi greșesc eu și tu mă ierți. Mâine greșești tu și eu te iert. Poimâine greșim amândoi și alții ne iartă și tot așa. Și deasupra tuturor și în noi adie Duhul Sfânt în Lumină lină. Împărţim visele sub acelaşi cer şi păşim pe acelaşi pământ. Bucuraţi-vă ! Gandul saptamanii

Doamne, dăruiește-mi pe Duhul Sfânt în mintea mea, în inima mea, în viața mea! Iartă-mă! Ne întâlnim în rugăciune, acolo unde inimile își vorbesc altfel…Tac. Iert. Iubesc.

Alte ganduri ale ierom. Hrisostom Filipescu se pot citi aici si aici.

Fasole cu legume (1)

Se fierb boabele de fasole, avand grija sa schimbam apa de cateva ori.  Se calesc separat in ulei: morcovi rasi, telina rasa, praz, ciuperci, ardei  gras, rosii taiate cubulete.

Boabele de fasole se dau prin masina de tocat sau se fac pasta cu ajutorul robotului de bucatarie si apoi se amesteca cu legumele calite, sare si piper.

Sau:

Boabele de fasole impreuna cu legumele calite, sare si piper se dau prin masina de tocat sau se fac pasta cu ajutorul robotului de bucatarie.

Pofta buna!

La multi ani Filaret, Avdie, Varlaam!

luni, 18 noiembrie 2013

Dezlegari la peste in luna Noiembrie

  • Joi, 21 Noiembrie 
  • Sambata, 23 Noiembrie
  • Duminica, 24 Noiembrie 
  • Luni, 25 Noiembrie
  • Samabata, 30 Noiembrie
Un click pe calendar iti arata ce sarbatorim in aceste zile.

La multi ani Platon, Roman, Zaheu!

Sfântul Mucenic Zaheu diaconul

sâmbătă, 16 noiembrie 2013

110 de ani de la nasterea parintelui Dumitru Staniloae

16.11.1903 - 4.10.1993
Biografie: 110 de ani de la nasterea parintelui Dumitru Staniloae

Aceasta intalnire in iubire dar si acest sentiment al diferentei infinite dintre Dum­nezeu si mine, aceasta necesitate a milei lui Dumnezeu pe care o simte omul, se exprima in rugaciunea lui Iisus. Inima este izvorul sentimentelor, deci si al iubirii. Iar iubirea inseamna intalnire cu celalalt. Si fiindca iu­birea este animata de un avant infinit, ea nu ar putea fi pe deplin satisfacuta decat in in­talnirea cu Dumnezeu Cel Infinit.(Parintele Dumitru Staniloae)

"Familia e sfanta. Sfintii Parinti au laudat la fel de mult casatoria ca si monahismul. In casatorie se depaseste placerea trupeasca; vin atatea griji, o mana de copii, ceea ce e trupesc este depasit, dar totusi este si pretuirea asta; legatura completa. Eu cel putin asa am trait-o." "Sotia mea se roaga mai mult decat mine." (Parintele Dumitru Staniloae) La randul ei, preoteasa Maria spunea: "Zice Dumitru asa, dar dansul si cand scrie, se roaga." Amandoi se rugau insa foarte mult, citind zilnic din Psaltire.


Cand l-am intalnit pe parintele Dumitru Staniloae, nu m-am putut impiedica sa nu ma gandesc la Sfantul Ioan Evanghelistul, care la adanci batraneti, repeta mereu ca "Dumnezeu este iubire" si "Cel ce iubeste pe fratele sau se afla in lumina". Trebuie sa adaug aici si o impresie de forta. Oamenii din Transilvania sunt recunoscuti pentru vi­goarea lor infaptuitoare, in lucrarea mintii ca si in cea a mainilor. Parintele Dumitru intrupeaza virtutile neamului sau: inalt, vi­guros iar imensitatea operei sale marturi­seste o putere de munca putin obisnuita. Cand il incearca vreuna din neputintele var­stei inaintate, el se vindeca asternandu-se la lucru. L-am vazut in mijlocul intelectualilor romani cu o inteligenta ascutita, ironica, pentru care este un martor al intelepciunii si al sensului. L-am vazut in mijlocul monahi­lor si monahiilor care traiesc din Filocalia sa. L-am ascultat improvizand fara nici o notita si vorbind pe larg despre gingasia lui Dumnezeu in fata unor ascultatori occiden­tali care au ramas impresionati de pacea si lumina sa. (Olivier Clement in Prefata cartii Rugaciunea lui Iisus si experienta Duhului Sfant)

La multi ani Matei!

vineri, 15 noiembrie 2013

Salata de orez cu legume

Se fierbe orezul (1 parte orez, 3 parti apa, sare).
Se calesc, pe rand, ardei gras, ceapa, ciuperci, morcov ras.
Se amesteca legumele calite cu orezul si patrunjel proaspat tocat.
Optional: piper.

Pofta buna!

In timpul Postului Naşterii Domnului trupul da intaietate sufletului si il lasa sa creasca duhovniceste. Sufletul, milostiv, cand vede ca trupul flamanzeste, il indeamna la mai multa hrana duhovniceasca suplinind in acest fel putinatatea bucatelor de post.

Hrana duhovniceasca si mancare de post, doua noi rubrici pe blog in timpul acestor zile.Apasati pe fotografii si pofta buna!

http://adriana-dardindar.blogspot.ro/2013/11/postul-nasterii-domnului.html

http://adriana-dardindar.blogspot.ro/2013/11/mancare-de-post.html


Mancare de post

Urmeaza si alte retete, pe care le puteti citi deschizand fiecare rand. Imi plac mancarurile de post pentru ca se pregatesc repede si timpul castigat il pot folosi la citit ceva folositor pentru suflet si minte.

Hrana duhovniceasca in Postul Naşterii Domnului

Astazi a inceput Postul Naşterii Domnului. Acesta durează 40 de zile.(Sursa Ziarul Lumina).
Scris este că nu numai cu pâine va trăi omul, ci cu orice cuvânt al lui Dumnezeu. (Sfânta Evanghelie după Luca)
N-am postit, si am fost alungati din rai! Sa postim dar, ca sa ne intoarcem in rai! (Sfantul Vasile cel Mare)
A treia virtute este postul.(...) Sculându-te de la masă, trebuie să fii puţin flămând, ca trupul să fie supus sufletului, să fie capabil de muncă şi să fie simţitor la activităţi în­ţelepte şi atunci patimile trupeşti vor fi biruite.(...) Din faptele sfinţilor, din viaţa Mântuitorului nostru şi din pravilele vieţilor celor care au trăit cuvios se vede cât de frumos şi de folos este să fii pregătit şi să te afli în nevoinţă, muncă şi răbdare; însă nu trebuie să te istoveşti peste măsură cu un post necumpătat şi să faci trupul neputincios.(...)Postul moderat şi cumpătat este baza şi capul tuturor virtuţilor.( Sfântul Cuvios Paisie de la Neamț)
Postul face parte din mijloacele de cultivare şi desăvârşire ale sufletului, fiind inseparabil de alte virtuţi şi acte creştineşti, ca de exemplu: rugăciunea, căinţa, smerenia, milostenia etc.  (Arhim. Clement Haralam
Mare putere au rugăciunile unui duhovnic. Am suferit mult din partea demonilor din pricina mândriei mele, dar Domnul m-a smerit și m-a miluit pentru rugăciunile părintelui meu duhovnicesc, și acum Domnul mi-a descoperit că peste ei odihnește Duhul Sfânt și de aceea îi cinstesc mult pe duhovnici. Pentru rugăciunile lor primim harul Sfântului Duh și bucurie de la Domnul Care ne iubește și ne-a dat tot ce ne e de trebuință pentru mântuirea sufletelor.(Cuviosul Siluan Athonitul)
Postesc ca să-mi uşurez sufletul de păcate, dar aceste păcate nu se pot ierta decât prin Sfânta Taină a Spovedanie(...) Postul, milostenia, rugăciunea, Sfântul Maslu ne ajută ca să ne vindecăm de bolile păcatelor, dar ele ni se iartă prin Spovedanie;(...) Spovedania desăvârşeşte postul, iar Sfânta Euharistie îl încununează.( Pr. Atanasie-Tănăsache Costea)
Domnul nostru Iisus Hristos stă ascuns în poruncile Sale şi, în măsura în care le împlineşti, în măsura aceea ţi se dăruieşte şi El. (Arhim. Ioanichie Bălan)
In numele Tatălui, şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Amin! (Rugaciunile incepatoare)
Harul Domnului nostru Iisus Hristos şi dragostea lui Dumnezeu Tatăl şi împăr tăşirea Sfântului Duh, să fie cu voi cu toţi.(...) Cu aceste fericite Puteri şi noi, Iubitorule de oameni, Stăpâne, strigăm şi grăim: Sfânt eşti şi Preasfânt, Tu şi Unul-Născut Fiul Tău şi Duhul Tău cel Sfânt. Sfânt eşti şi Preasfânt şi slava Ta este plină de măreţie. Căci Tu ai iubit lumea Ta atât de mult încât pe Unul-Născut Fiul Tău L-ai dat, ca tot cel ce crede într-Însul să nu piară, ci să aibă viaţă veşnică. Şi Acesta venind şi toată rânduiala cea pentru noi plinind, în noaptea întru care a fost vândut şi mai vârtos Însuşi pe Sine S-a dat pentru viaţa lumii, luând pâinea cu sfintele şi preacuratele şi fără prihană mâinile Sale, mulţumind şi binecuvântând, sfinţind şi frângând, a dat Sfinţilor Săi Ucenici şi Apostoli, zicând: Luaţi, mâncaţi, acesta este Trupul Meu, Care se frânge pentru voi spre iertarea păcatelor. Asemenea şi paharul după cină zicând: Beţi dintru acesta toţi, acesta este Sângele Meu, al Legii celei noi, Care pentru voi şi pentru mulţi se varsă, spre iertarea păcatelor.(Sfanta Liturghie)
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. (Doxologia mica)
Să nu se tulbure inima voastră; credeţi în Dumnezeu, credeţi şi în Mine (..) Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa. Nimeni nu vine la Tatăl Meu decât prin Mine.(...) Credeţi Mie că Eu sunt întru Tatăl şi Tatăl întru Mine, iar de nu, credeţi-Mă pentru lucrările acestea. Adevărat, adevărat zic vouă: cel ce crede în Mine va face şi el lucrările pe care le fac Eu şi mai mari decât acestea va face, pentru că Eu Mă duc la Tatăl. Şi orice veţi cere întru numele Meu, aceea voi face, ca să fie slăvit Tatăl întru Fiul. Dacă veţi cere ceva în numele Meu, Eu voi face. De Mă iubiţi, păziţi poruncile Mele. Şi Eu voi ruga pe Tatăl şi alt Mângâietor vă va da vouă ca să fie cu voi în veac. Duhul Adevărului, pe Care lumea nu poate să-L primească, pentru că nu-L vede, nici nu-L cunoaşte; voi Îl cunoaşteţi, că rămâne la voi şi în voi va fi! Nu vă voi lăsa orfani: voi veni la voi. ( Iisus Hristos).
"Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, milueste-ma pe mine pacatosul".
Duhule Sfinte, Atotputernice Dumnezeule, Mângâietorului Milostive şi Apărătorule Atotputernic, Dătătorule de Înţelepciune şi Lumină a Descoperirii, Care prin pogorârea Ta ai adus marginile lumii la singura cunoştinţă adevărată a lui Dumnezeu, vino şi te pogoară peste noi care plângem după tine pururea, luminându-ne şi sfinţindu-ne, tămăduindu-ne şi mângâindu-ne cu mângâierea Ta! (Arhim.Sofronie Saharov)
Aceasta intalnire in iubire dar si acest sentiment al diferentei infinite dintre Dum­nezeu si mine, aceasta necesitate a milei lui Dumnezeu pe care o simte omul, se exprima in rugaciunea lui Iisus. Inima este izvorul sentimentelor, deci si al iubirii. Iar iubirea inseamna intalnire cu celalalt. Si fiindca iu­birea este animata de un avant infinit, ea nu ar putea fi pe deplin satisfacuta decat in in­talnirea cu Dumnezeu Cel Infinit.(Parintele Dumitru Staniloae)
A ierta este o lucrare permanentă. Iar şi iar căutăm motive pentru care să-l îndreptăţim pe cel din faţa noastră: poate a fost obosit, poate-i bolnav, are o educaţie altcumva decât a mea, nu l-am înţeles eu corect, am fost eu obosit şi tulburat (Ieromonah Savatie Baştovoi)
Aceasta este religia noastră. Într-acolo trebuie să mergem. Hristos este Raiul, copiii mei. Ce este Raiul? Este Hristos. Raiul începe de aici. Este exact acelaşi lucru: cei care îl trăiesc aici pe pământ pe Hristos, trăiesc Raiul. Aşa este, întocmai cum vă spun. Este adevărat, credeţi-mă. Lucrarea noastră este strădania de a afla chipul în care să intrăm în lumina lui Hristos. (Părintele Porfirie)
Fecioară, Stăpână, Născătoare de Dumnezeu, ceea ce ai născut pe Dumnezeu Cuvântul cu trup; ştiu, cu adevărat ştiu, că nu se cuvine, nici se cade ca eu, cel atâta de desfrânat, cu ochi spurcaţi să văd icoana ta, a celei preacurate, a celei pururea Fecioare, a celei ce ai şi trupul şi sufletul curat şi nespurcat, şi să o sărut cu buze necurate şi întinate, sau să mă rog.(...) Că prin tine, Prealăudată şi Preabună Stăpână, se mântuieşte toată firea omenească, lăudând şi binecuvântând pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Treimea Cea Prea Sfântă şi de o fiinţă, totdeauna acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin! (Rugăciunea de dimineaţă Sfântului Grigorie Palama către Preasfânta Născătoare de Dumnezeu)
Har dumnezeiesc numim puterea (lucrarea) prin care Dumnezeu a zidit şi susţine universul. Se numeşte har tocmai pentru că vine de la Dumnezeu în dar. Acesta este şi pentru noi singura nădejde şi mângâiere. De el (de har) ne-am lipsit prin cădere. L-a readus însă Domnul nostru prin venirea Sa pe pământ.
Acesta, potrivit cu credinţa şi cu acribia ţinerii dumnezeieştilor porunci, ne izbăveşte din robia omului vechi, a celui pământesc, şi ne transfigurează zidind înlăuntrul nostru chipul celui ceresc. Aici însă trebuie să subliniem că toate depind de Dumnezeu, iar nu de strădania omului. Cugetul smerit şi mai cu seamă faptul de a arăta dragoste şi împreună-pătimire provoacă mijlocirea şi prezenţa harului. (Gheronda Iosif Vatopedinul)
Domnul dă fiecărui credincios râvnitor harul în dar, însă cere sufletului să lepede conştient, în mod absolut, răul şi să se întoarcă cu totul spre bine – înspre Domnul. Să lepede răul în chip conştient! Răul trebuie biruit cu pace şi linişte, cu gânduri liniştite şi paşnice.(Starețul Tadei)
Conştiinţa, dacă se pătează cu multe păcate, aşa de tare îl mustră pe om uneori, că se face lui această mustrare chinuirea chinuirilor. (Părintele Cleopa)
Dintre toate terapeuticile religioase, prima este Rugăciunea, căci ea este temeiul şi însoţitoarea necesară a tuturor celorlalte şi are împotriva bolilor o eficienţă deosebită. „Este cineva bolnav între voi? Să se roage”, recomandă Sf. Apostol Iacov (Iacov 5, 13) ( Jean-Claude Larchet)
Trebuie să fim milostivi faţă de cei săraci şi trişti (...) Trebuie însă să făptuim milostenia cu toată inima noastră, după cum învaţă Sfântul Isaac Sirul: „Înainte de a da milostenie cuiva care o cere, priveşte-l cu ochi veseli şi mângâie-l în necazul lui cu vorbe blânde”.(Sfântul Serafim de Sarov)
Nu putem face nimic mai bun şi mai de seamă pentru morţi decât să ne rugăm pentru ei, făcându-le pomenirea la Liturghie. Au mare nevoie de aceasta, şi mai ales de-a lungul celor patruzeci de zile, când sufletul răposatului porneşte pe calea sălaşurilor veşnice. Trupul nu simte atunci nimic: nu vede pe cei apropiaţi care sunt adunaţi laolaltă, nu miroase mireasma florilor, nu aude cuvântările de îngropăciune. Dar sufletul simte rugăciunlie făcute pentru el şi este recunoscător celor care le fac şi este duhovniceşte alături de aceia. (Ieromonah Serafim Rose )
Prin lumânare cerem ceva de la Dumnezeu. Când o aprinzi şi spui: ,,Pentru cei ce suferă trupeşte şi sufleteşte şi pentru cei ce au mai mare nevoi,”, în aceştia sunt cuprinşi şi vii şi morţii. Ştiţi câtă odihnă simt cei adormiţi când aprindem o lumânare pentru ei? Astfel dobândeşte cineva comuniune duhovnicească şi cu cei vii şi cu cei adormiţi. Lumânarea, în puţine cuvinte, este o antenă ce ne pune în legătură cu Dumnezeu, cu cei bolnavi, cu cei adormiţi. (Cuviosul Paisie Aghioritul)
Nu trebuie să ne spovedim cu pălăvrăgeli fără de nici o însemnătate.(Arhim.Serafim Alexiev)
O femeie s-a spovedit şi în timpul întregii Liturghii a plâns cu străpungere de inimă: „Doamne, eu sunt cea mai păcătoasă, iartă-mă, Doamne, miluieşte-mă. Primeşte-mă cum ai primit-o pe femeia desfrânată.” S-a împărtăşit şi a simţit pentru prima dată în viaţă o dragoste atât de delicată pentru Dumnezeu, şi cât de mare era bucuria care a cuprins-o!  (Arhim. Ambrozie Iurasov
Să nu vorbești mult. Să nu accepți controversele, cearta, vorbăria și tot ceea ce iese dintr-o limbă fără atenție. Alungă gândurile rele și nălucirile murdare din minte de îndată ce apar. Căci atunci când lâncezesc în minte și în inimă, ele creează o stare gravă. În timp ce atunci când suntem atenți la prima apariție a nălucirii întinate și la gândurile întinate ce o însoțesc, rămânem în pace și ne bucurăm de gratificarea morală a curăției. (Avva Efrem)
Tainic şi tăcut. Lucrarea duhovnicească este foarte fină şi este nevoie de multă atenţie la fiecare acţiune a noastră. Spun Sfinţii Părinţi că viaţa duhovnicească este ,,ştiinţa ştiinţelor”. De câtă trezvie este nevoie! Urcuşul în viaţa duhovnicească este urcuşul pe o scară în spirală care nu are balustradă. Dacă urcă cineva fără să vadă pe unde păşeşte şi spune: ,,O, cât de sus am urcat! Şi unde voi ajunge încă!”, va păşi pe alături şi va cădea.(Cuviosul Paisie Aghioritul)

La multi ani Paisie, Gurie, Samona, Aviv !