luni, 30 martie 2015

Ceai de menta

Intr-o zi, traversam regulamentar strada. Pe la trecerea de pietoni. In fata mea, o doamna in varsta, s-a aplecat sa isi ridice ce ii cazuse din plasuta crosetata. Un sofer nervos, a oprit, si a intrebat-o:
- Ce-ai demento, de stai pe trecere?!
Cu o voce domoala, doamna in varsta, s-a indreptat, si-a indreptat privirea spre tanarul sofer si i-a raspuns calm:
- Mi-a cazut ceaiul de menta. Scuza-ma, te rog! Si sprintena a repornit catre trotuar.
Masina  a trecut de trecere, s-a oprit langa trotuar si tanarul sofer a coborat. S-a intors spre trecerea de pietoni, si-a dat jos ochelarii de soare si, tocmai cand credeam ca trebuie sa sar in apararea doamnei in varsta, s-a inclinat respectuos, si-a cerut iertare si a spus: 
- Sarut mana, doamna profesoara! Imi cer scuze. V-am recunoscut dupa cum ati spus "ceaiul de menta". Mi-ati predat limba rusa la scoala. Tin minte si acum ceaiul de menta cu care ne asteptati.

Mi-ar fi placut sa ascult tot dialogul pentru ca reintalnirea celor doi, pieton si sofer, promitea sa devina interesanta si afectuoasa.

Sa nu te superi pe cel care te jigneste, sa ai mereu la indemana un cuvant bun, mi se par obiceiuri ascunse undeva in trecutul indepartat.

O ceasca de ceai, cu aburul aromat, cu interlocutori binevoitori in jurul ceainicului, cu dialoguri interesante, cu intrebari rabdatoare sa primeasca raspunsul, par a fi scene din vechi piese de teatru. pentru cei care nu le-au trait. Pentru cei care le-au trait, sunt nostalgii. Sunt dorinte. De viata calma, de viata in care menta si dementa pot discuta linistit.

Mi-am propus, pentru zilele de luni, un ceai de menta. Cu cateva minute de muzica, de poezie, de arta. De tot ce este creat frumos, de catre om, inspirat de Dumnezeu. O ora de menta, in fiecare luni. Pentru stomac si minte. Dar mai ales pentru suflet. 

Un comentariu:

Pr.Victor spunea...

M-a pus pe gânduri postarea, mi-am adus aminte de întâmplări vechi, de întâmplări noi, de întâmplări cu parfum de copilărie şi miros de adolescenţă. Desigur, numai amintiri frumoase.
Seară binecuvântată să fie la voi, Adriana!