vineri, 15 mai 2015

Tata,am facut ceva scandalos de rusinos!

Hristos a Inviat!
Sarut mana, mama!

Te rog sa nu ma spui lui tata. Incearca sa aplanezi tu situatia. Am facut ceva rusinos si scandalos in Biserica! Adica peste tot, ca voi asa ne-ati spus cand eram mici, ca peste tot pe unde umblam, dam de Dumnezeu. Am vorbit in Biserica! Uneori in soapta, alteori mai incet, deseori mai tare. Depinde unde eram. Acasa, treaca, mearga, toate femeile urla in casele lor din cand in cand. Dar pe strada, in mijloacele de transport, la magazin, nu am intalnit nici o femeie vorbind in plus. Pe stadion, da! Acolo, imi place sa urlu si eu gooooool!!! Am auzit ca englezii au un  parc unde se duc si urla cand le vine sa urle. Dar urletul englezilor, unde se duce dupa ce e urlat?! Sper sa nu se auda pana la noi!

Mama, dar sa vorbesc chiar si in biserica?! Daca aude tata, dar mai ales tataie, sa nu mai zic de mamaie ca s-ar rascoli in mormant. Nu stiu cum de am devenit asa vorbareta. Cred ca de la blog mi se trage. Pentru ca aici pe blog, nu ma aude nimeni, doar se vede scrisul, si doar eu ma aud in cap ce tastez. Sper! Ca asta mi-ar mai trebui sa ma auda si in cap cineva. In cap nu vreau sa-mi stea decat o mana de barbati. Si din cand in cand, o palma zdravana pe crestetul capului.  

Mami, inca o data, te rog sa nu ma spui lui tata. Nu promit ca tac, stii ca nu pot sa tac, dar macar in soapta sa vorbesc pe strada si la mine in casa cat sa nu ii obosesc pe toti. Pe fiecare, pe rand, ca doar de aceea le fac si eu de mancare.

Dar in biserica, in timpul Slujbelor, sa ma pice cu ceara, la limba daca mai scot o vorba. Pentru ca am auzit ceva care mi-a placut tare mult si daca nu taceam in acel moment, nu auzeam si in continuare vorbeam. Dar asa ca am auzit, acum imi doresc doar sa taca si sa mai aud si alta data cate ceva. Dar nu de la mine ci de la barbatii nostri. Uite, mama ce frumos le-a scris Sfantul Apostol Pavel la Corinteni. Si daca ai stii cat ma dor picioarele de la vorbit si spatele de la scris. Din vina mea mama, ca am uitat ce am invatat in cei sapte ani de acasa si din anii de scoala. Nici musca nu se auzea cand eram la scoala. Pentru ca, mi-am dat seama, mama, eram inca mici si ascultatori.

O sa dau fuga cu aceasta gresala sa o spovedesc la parintele, ca imi e ca daca o spun pe strada sau o urlu pe stadion, o prinde alta femeie din zbor. Si nu vreau sa mai fie galagie in biserica din cauza mea.  "Iar dacă cineva nu vrea să ştie, să nu ştie." Asta nu mai e treaba mea!
33. Pentru că Dumnezeu nu este al neorânduielii, ci al păcii.
34. Ca în toate Bisericile sfinţilor, femeile voastre să tacă în biserică, căci lor nu le este îngăduit să vorbească, ci să se supună, precum zice şi Legea.
35. Iar dacă voiesc să înveţe ceva, să întrebe acasă pe bărbaţii lor, căci este ruşinos ca femeile să vorbească în biserică.
36. Oare de la voi a ieşit cuvântul lui Dumnezeu sau a ajuns numai la voi?
37. Dacă i se pare cuiva că este prooroc sau om duhovnicesc, să cunoască că cele ce vă scriu sunt porunci ale Domnului.
38. Iar dacă cineva nu vrea să ştie, să nu ştie.
39. Aşa că, fraţii mei, râvniţi a prooroci şi nu opriţi să se grăiască în limbi.
40. Dar toate să se facă cu cuviinţă şi după rânduială.

Mama, inca o data te rog, nu ma spune lui tata. Si acum sper ca ai inteles de ce de acum incolo, nimc despre Dumnezeu nu mai scriu nici pe blog. Dar nu stiu cum sa fac, ca toate cuvintele sunt ale Lui. Si tot ce vrem sa scrie, tot ale Lui sunt. 

Si uite ca iar trebuie sa il intreb pe tata ceva: Tata, e pacat sa fie o femeie cununata, scriitoare?! Ca daca e pacat, decat sa traiesc in pacat cu Dumnezeu si cu barbatul meu, o dau incolo de tastaura, ce tastatura m-a facut pe mine sau un om a fost inspirat sa o creeze si noi, inspirati sa o cumparam? 

Hristos a Inviat!
Sarut mana, mama!

Niciun comentariu: