vineri, 24 iulie 2015

Voi ce mai faceti?

sursa: beneficiile curei cu fragi
Caldura mare si o- ntrebare:
Voi ce mai faceti?

Verbul a face mi se pare cel mai greu verb. Vine de la a gandi si a vorbi. Vorba multa, saracia omului. 

Am ales fotografia cu fragi pentru ca "fragi", la litere se aseamana cu "fragil".

Cand nu putem faptui, inseamna ca avem gandul fragil. Se spune, pe drept cuvant, ca obrazul subtire cu cheltuiala se tine. Gandul puternic si sanatos cu rugaciune se dobandeste, mi-a spus candva un om batran.

O maicuta spunea ca atunci cand nu putea sa faca ceva, curat in chilie, de exemplu, Il ruga, plangand pe Dumnezeu sa o ajute sa faca curat. Asa ar trebui sa facem si noi cand nu putem faptui. 

Femeia trebuie sa ii fie de ajutor barbatului. Nu trebuie sa ii faca viata grea. La teorie este usor. Practica, grea!

Mi-ar placea sa fiu precum femeia din Pildele lui Solomon, cea de la capitolul 31. Este un adevarat model de harnicie. Cititi si minunati-va: 

10. Cine poate găsi o femeie virtuoasă? Preţul ei întrece mărgeanul.
11. Într-însa se încrede inima soţului ei, iar câştigul nu-i va lipsi niciodată.
12. Ea îi face bine şi nu rău în tot timpul vieţii sale:
13. Ea caută lână şi cânepă şi lucrează voios cu mâna sa.
14. Ea se aseamănă cu corabia unui neguţător care de departe aduce hrana ei.
15. Ea se scoală dis-de-dimineaţă şi împarte hrana în casa ei şi dă porunci slujnicelor.
16. Gândeşte să cumpere o ţarină şi o dobândeşte; din osteneala palmelor sale sădeşte vie.
17. Ea îşi încinge cu putere coapsele sale şi îşi întăreşte braţele sale.
18. Ea simte că bun e câştigul ei; sfeşnicul ei nu se stinge nici noaptea.
19. Ea pune mâna pe furcă şi cu degetele sale apucă fusul.
20. Ea întinde mâna spre cel sărman şi braţul ei spre cel necăjit.
21. N-are teamă pentru cei ai casei sale în vreme de iarnă, căci toţi din casă sunt îmbrăcaţi în haine stacojii.
22. Ea îşi face scoarţe; hainele ei sunt de vison şi de porfiră.
23. Cinstit este bărbatul ei la porţile cetăţii, când stă la sfat cu bătrânii ţării.
24. Ea face cămăşi şi le vinde, şi brâie dă neguţătorilor.
25. Tărie şi farmec este haina ei şi ea râde zilei de mâine.
26. Gura şi-o deschide cu înţelepciune şi sfaturi pline de dragoste sunt pe limba ei.
27. Ea veghează la propăşirea casei sale şi pâine, fără să lucreze; ea nu mănâncă.
28. Feciorii săi vin şi o fericesc, iar soţul ei o laudă:
29. "Multe fete s-au dovedit harnice, dar tu le-ai întrecut pe toate!"
30. Înşelător este farmecul şi deşartă este frumuseţea; femeia care se teme de Domnul trebuie lăudată!
31. Să se bucure de rodul mâinilor sale, şi la porţile cetăţii hărnicia ei să fie dată ca pildă!

De fiecare data cand citesc despre aceasta femeie, ma apuca plansul. Pentru ca nu sunt ca ea. Pentru ca asa era mamaia mea. Imi este rusine ca nu sunt ca mamaia mea.

M-as bucura daca tu, cea care ai citit aceste randuri esti asa. Poate daca la scoala invatam cate ceva despre femeia virtuoasa, deveneam una dintre aceste femei. Cred ca acest fragment trebuie studiat si analizat cu atentie la orice ora. Si la gramatica si la analiza matematica si la economie si la biologie si la psihologie si la religie si la anatomie si la filozofie. Pentru ca este plina lumea de femei asemanatoare cu mine, care doar vorbim, vorbim, vorbim...

Mult zgomot fara nimic faptuit!

Niciun comentariu: