marți, 28 iulie 2015

3 de I

Iisus,
Iubire,
Iertare,
Sunt Trei Cuvinte
De calatorie,
In asta lume mare.
De vreau sa-ajung
La fericire candidat,
Imi trebuie candoare.
Copiii-L au in suflet implantat
Pe Cel Care aduce
Iubire si Iertare.
De ce eu imi doresc mereu
Doar sa fiu mare?!

vineri, 24 iulie 2015

Voi ce mai faceti?

sursa: beneficiile curei cu fragi
Caldura mare si o- ntrebare:
Voi ce mai faceti?

Verbul a face mi se pare cel mai greu verb. Vine de la a gandi si a vorbi. Vorba multa, saracia omului. 

Am ales fotografia cu fragi pentru ca "fragi", la litere se aseamana cu "fragil".

Cand nu putem faptui, inseamna ca avem gandul fragil. Se spune, pe drept cuvant, ca obrazul subtire cu cheltuiala se tine. Gandul puternic si sanatos cu rugaciune se dobandeste, mi-a spus candva un om batran.

O maicuta spunea ca atunci cand nu putea sa faca ceva, curat in chilie, de exemplu, Il ruga, plangand pe Dumnezeu sa o ajute sa faca curat. Asa ar trebui sa facem si noi cand nu putem faptui. 

Femeia trebuie sa ii fie de ajutor barbatului. Nu trebuie sa ii faca viata grea. La teorie este usor. Practica, grea!

Mi-ar placea sa fiu precum femeia din Pildele lui Solomon, cea de la capitolul 31. Este un adevarat model de harnicie. Cititi si minunati-va: 

10. Cine poate găsi o femeie virtuoasă? Preţul ei întrece mărgeanul.
11. Într-însa se încrede inima soţului ei, iar câştigul nu-i va lipsi niciodată.
12. Ea îi face bine şi nu rău în tot timpul vieţii sale:
13. Ea caută lână şi cânepă şi lucrează voios cu mâna sa.
14. Ea se aseamănă cu corabia unui neguţător care de departe aduce hrana ei.
15. Ea se scoală dis-de-dimineaţă şi împarte hrana în casa ei şi dă porunci slujnicelor.
16. Gândeşte să cumpere o ţarină şi o dobândeşte; din osteneala palmelor sale sădeşte vie.
17. Ea îşi încinge cu putere coapsele sale şi îşi întăreşte braţele sale.
18. Ea simte că bun e câştigul ei; sfeşnicul ei nu se stinge nici noaptea.
19. Ea pune mâna pe furcă şi cu degetele sale apucă fusul.
20. Ea întinde mâna spre cel sărman şi braţul ei spre cel necăjit.
21. N-are teamă pentru cei ai casei sale în vreme de iarnă, căci toţi din casă sunt îmbrăcaţi în haine stacojii.
22. Ea îşi face scoarţe; hainele ei sunt de vison şi de porfiră.
23. Cinstit este bărbatul ei la porţile cetăţii, când stă la sfat cu bătrânii ţării.
24. Ea face cămăşi şi le vinde, şi brâie dă neguţătorilor.
25. Tărie şi farmec este haina ei şi ea râde zilei de mâine.
26. Gura şi-o deschide cu înţelepciune şi sfaturi pline de dragoste sunt pe limba ei.
27. Ea veghează la propăşirea casei sale şi pâine, fără să lucreze; ea nu mănâncă.
28. Feciorii săi vin şi o fericesc, iar soţul ei o laudă:
29. "Multe fete s-au dovedit harnice, dar tu le-ai întrecut pe toate!"
30. Înşelător este farmecul şi deşartă este frumuseţea; femeia care se teme de Domnul trebuie lăudată!
31. Să se bucure de rodul mâinilor sale, şi la porţile cetăţii hărnicia ei să fie dată ca pildă!

De fiecare data cand citesc despre aceasta femeie, ma apuca plansul. Pentru ca nu sunt ca ea. Pentru ca asa era mamaia mea. Imi este rusine ca nu sunt ca mamaia mea.

M-as bucura daca tu, cea care ai citit aceste randuri esti asa. Poate daca la scoala invatam cate ceva despre femeia virtuoasa, deveneam una dintre aceste femei. Cred ca acest fragment trebuie studiat si analizat cu atentie la orice ora. Si la gramatica si la analiza matematica si la economie si la biologie si la psihologie si la religie si la anatomie si la filozofie. Pentru ca este plina lumea de femei asemanatoare cu mine, care doar vorbim, vorbim, vorbim...

Mult zgomot fara nimic faptuit!

marți, 14 iulie 2015

Cine nu are un bătrân, să și-l cumpere

Pe scurt spus, mila presupune facultatea de a te părăsi pe tine însuți şi de a lua locul altuia, fără a-l judeca. (Nicolae Steinhardt, Dăruind vei dobândi)
Mai mult:
http://www.doxologia.ro/cuvinte-duhovnicesti/mila-ne-umple-viata-de-har 
Cel care are smerenie aplanează scandalul. Fără adevărata smerenie, scandalurile se mențin și se întețesc, încât se pierde orice nădejde de îndreptare. (Avva Efrem Filotheitul, Sfaturi duhovnicești)
Mai mult: 
http://www.doxologia.ro/cuvinte-duhovnicesti/de-ce-suntem-pusi-mereu-pe-cearta
Dacă îţi aminteşti răul şi te întristezi când acela care ţi l-a făcut o duce bine sau te bucuri când nu o duce bine, înseamnă că ai ţinere de minte a răului. Dacă însă, în ciuda răului pe care ţi l-a făcut celălalt, te bucuri de sporirea lui, aceasta înseamnă că nu ai ţinere de minte a răului. (Cuviosul Paisie Aghioritul, Patimi și virtuți)

sâmbătă, 11 iulie 2015

12 Iulie: Cinstirea Sfintei Icoane „Prodromiţa” de la Muntele Athos

Stih din Mineiul anului 1910:

Icoană a Maicii lui Dumnezeu de minuni izvorâtoare.
A Miresei celei prea curate, cu chipuri dumnezeești.
Celor ce te roagă să le fii acoperemânt și păzitoare.

De toate ispitele și de nevoi să-i mântuești.
Dându-le dar și vindecare de toate boalele.
Și a dobândi prin tine toate cererile.


Icoana din fotografie se afla la Paraclisul Catedralei Mantuirii Neamului.

Informatii despe Hram si Icoana pe Basilica.ro

Copia Icoanei Maicii Domnului Prodromiţa de la Paraclisul Catedralei Mântuirii Neamului a fost pictată la atelierul Panselinos din Iaşi, iar ferecătura a fost realizată în Grecia.Eaeste o reproduce fidelă, în mărime naturală, a Icoanei făcătoare de minuni de la Muntele Athos, atât în ceea ce privește pictura, cât şi ferecătura ei, lucrată din argint bogat ornamentat, aurită pe alocuri, având coroanele Maicii Domnului şi Mântuitorului Hristos împodobite cu pietre prețioase. - See more at: http://basilica.ro/cinstirea-sfintei-icoane-prodromita-de-la-muntele-athos--hramul-paraclisului-catedralei-mantuirii-neamului-108122.html#sthash.P0F6r7qP.dpuf

luni, 6 iulie 2015

Cuvantul zilnic

Vacanta placuta si cu folos!Cea mai placuta vacanta este cea de care te folosesti, chiar daca pleci sau nu pleci undeva. Multe sau putine, cuvintele din vacanta trebuie sa fie adevarate si vii.  Calendarul pentru a afla cu cine calatorim in vacanta si Cuvantul, pentru a calatori bine. Rugaciunile de dimineata si Rugaciunile de seara placute sunt pentru suflet si minte. Din Acatiste invatam pe scurt despre Vietile Sfinte. Cateva minute pe zi, putem salva din agitatia cotidiana. Le vom primi inapoi insutit. Vacanta placuta si cu folos! Calendarul zilei se deschide sub acest rand, colo, jos si are in el si ferestre spre Cer. Vacanta placuta si cu folos! Cu ajutorul si ingaduinta Domnului, ne revedem, draga blog, dupa toamna.

vineri, 3 iulie 2015

Vacanta placuta!

"Esti o floare, esti un crin, esti parfumul cel mai fin si ca semn ca te iubesc chiar aici ma iscalesc". 

Pe fundele mari pe care le-am purtat la piept, la sfarsitul clasei a opta apareau des aceste cuvinte. Sau in multe caiete de amintiri ale fetelor, la final de gimanziu sau de liceu, .

Si chiar eram ca niste flori. Delicate, plapande, sincere, gratioase, dragalase, frumoase. Aveam 14 ani. Apoi 18 ani. Si treptat, eu m-am transformat intr-o buruiana. Uneori, intr-un trandafir ofilit dar tepos. Din zvelta si sprintena am ajuns grasa si greoaie la mers, la zambet, la cuvinte. Nu mi-a placut deloc de mine cum am ajuns. 

Buruienile, infipte in inima, minte si suflet, cu radacini adanci. Leacul pentru buruieni este sapaliga, genunchii plecati in gradina, indelunga rabdare, pamantul si apa cu care gradinarul stropeste semintele de flori replantate. In gradina din gradina, am vazut cum se procedeaza. In gradina din inima, suflet si minte e la fel ca in gradina din gradina. Cu sapa si apa. Cu smulsul, replantarea si stropirea. Cu substante pentru daunatori. Cu ascultare de horticultor, gradinar, stropitor.

Acum am ajuns la 48 de ani. Plinuta, nu grasa. Cu inel de cununie, cu palarie sau esarfa cand vin de la biserica. Inca neascultatoare pentru ca plete in vant, pantaloni si vorba lunga inca imi sunt placute. La o alta varsta probabil ca voi purta doar fusta, mereu ceva pe cap si tacuta. pentru ca tacerea este de aur si vorba lunga saracia omului. Imi place aurul imi place si bogatia. Pentru ca vorbesc mult, nu le am.

Iubesc muntele, sesul si marea. Si ploaia care tocmai acum a inceput sa ploua. Am crezut multa vreme ca ploaia si plansul sunt un blestem. Astazi stiu ca nu este blestem nici cand plangi, nici cand ploua. Este binecuvantare.

Muntii nostri aur poarta, se spune. Noi, trup, suflet si minte ar trebui sa alergam la munte. pentru sanatatea trupeasca, sufleteasca si mentala. La Muntele de Duh Sfant. Din Biserica de pe Pamant Care se uneste cu Biserica din Cer la Sfanta Liturghie.

M-am amagit multa vreme cu scrisul pe blog. Mi-a facut bine doar la orgoliu. Sau nu mi-a facut bine. In tinerete, imi doream sa ajung scriitoare. De nuvele, poezii, romane. Aveam stilou, hartie si indrumare. Familia, prietenii, colegii, profesorii si domnul acesta cu camasa galbena de pe blog, filolog, poet, eseist, traducător, critic şi istoric literar, botanist, profesor de franceza. Toti au crezut in talentul meu la scris. Si profesorii de romana si cei de engleza, rusa, franceza si spaniola. Si cei de matematica, fizica, istorie, tehnologie, psihologie, chimie. Si profesorii de desen tehnic, materiale de constructii, beton si hidraulica. Si sefa de la birou.

Cu timpul, noi, maini, inima, minte, suflet, am neglijat si uratit scrisul. In loc de stilou, hartie cu indrumare si scris de mana, l-am cocotat pe dosare, blog, de tipar, cu tastatura, cu orice subiect venit la intamplare. Am scris doar in limba romana, de multe ori fara diacritice.

Daca ar mai fi printre noi, domnul profesor m-ar ciufuli, m-ar trage binisor de urechi si din priviri m-ar trimite la scrisul de mana. Daca as avea 18 ani, ascultatoare, l-as asculta.

Si ma intreb: De ce nu mai stiu sa ascult?!

Raspunsul stiu ca este ascuns pe undeva. Printre cuvintele din carti, care din carti mi-au ajuns in suflet si in minte. Sade acolo si asteapta sa il gasesc.

Domnilor dragi parinti si profesori, va sarut mainile si va multumesc. Alaturi de tata, mama, familie si prieteni ati fost si sunteti Printul din Poveste. Veti ramane mereu in amintirea noastra. O fereastra deschisa spre Cer, spre Adevar si spre Viata. 

Noi?! Sotie. Cu capul in nori si picioarele pe pamant. Tunetul, fulgerul, ploaia, poezia, seninul, proza, gradina din inima si din minte la care trudim sa scoatem buruiana si veninul. Privesc la doua fotografii. Prima, un sot, tata, profesor cu suflet tanar si ghiocei la tample si o eleva indragostita de poezie. Fotografia este de demult dar parca este si de ieri. In cea de a doua, fosta eleva, acum sotie, mai plinuta decat in prima fotografie alb negru, cu palarie, cu ochelari si margarete zambeste. Este si mai indragostita de poezie. Intre cele doua fotografii, treizeci de ani au trecut. Cu impiedicari, cu caderi, cu julituri, cu ridicari, cu impiedicari si tot asa, mereu ba sus, ba jos. Acum suntem jos. De jos, ne putem apleca mai usor sa privim cum cresc margaretele in razor sau cum asteapta la picioarele unei batranele muncite sa le cumpere cineva. 

Margaretele din fotografie sunt cumparate de la o mamaica din piata. Ioana. Le-am impartit in trei: cateva  la familie, cateva la prieteni si un buchetel l-am  pastrat pentru  mine. Sa ma simt, privindu-l,  ca la 18 ani. Si pentru Maica Domnului am trimis ieri un buchet de crini. O mana de sotie, cu sot iubitor, fiica lui Nicolae si a Mariei, stim ca i-a asezat intr-o biserica langa Icoana. Tata, mama si fiica, toti trei iubitori de flori, de gradina, de biserica, de familie, de prieteni. Asa cum trebuie sa fie orice fata, femeie si sotie. Pe sotie, inteleapta precum o preoteasa, ne-a scos-o Dumnezeu in cale. Impreuna cu sotul ei, mergeau aseara spre casa si spre biserica. Am vrut sa stim cum se numesc. Raspunsul a venit atat de frumos, incat ne-a uimit. Augustina cu sotul. Si sotul, pasionat de tenis, semana la meci cu Sfantul Voievod. Aproape mereu victorios. Si la sfat, am crezut ca este preot. Bun sfat mi-a dat. Mai rarut cu scrisul pe blog. strica privirea. Pentru ca eu, vorbareta cum sunt, intr-o secunda, le-am spus tot despre mine si blog.

Privindu-i, mi-am dorit sa fiu si eu asa smerita si sa nu mai umblu cu nasul pe sus, facandu-i mereu pe bunii nostri parinti si profesori de ras.

Vacanta placuta! Si sa nu uitam ca suntem femei. Nu suntem buruieni. Suntem flori. Sa nu uitam ca Maicuta Domnului plange mereu pentru noi. Sa nu uitam ca pe 12 iulie este Prodromita in calendar si pe 20 Sfantul Ilie tuna si fulgera daca gresim iar. Sa nu uitam ca in fiecare zi Sfintii din calendar doresc sa ne sara in viata in ajutor. Sa nu uitam sa iubim si sa ne fie dor. Sa nu lasam dorul sa ne fure iubirea si nadejdea. Sa nu lasam dependentele, panica si depresia sa puna stapanire pe noi. Suntem flori. Avem nevoie de dragoste si de apa curata, sfintita. Nu se vinde, nu se cumpara. Doar se bea pe nemancate si se stropeste cu ea prin casa, dupa ce se face curat. Se gaseste la Biserica.

Vacanta placuta! Crinelor, Margaretelor, Rozelor, Violetelor, Branduselor, Afinelor, Cameliilor, Augustinelor si tuturor fetelor, femeilor si sotiilor, care atunci cand ne privim in oglinda, stim ca avem in suflet si inima o gradina. Vacanta placuta!

"Sunteti flori, sunteti crini, sunteti parfumul cel mai fin si ca semn ca va iubim chiar aici ne iscalim". 

Sotia revenita acasa dupa ani si ani si ani de munca